Patronatele din industria alimentară solicită cursuri profesionale și pentru persoanele cu doar 8 clase. În prezent, legislația impune un minim de 12 clase
În Articol
- Patronatele susțin că 75% din forța de muncă din industria alimentară nu poate fi calificată. Industria alimentară este dependentă de mâna de lucru necalificată.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, spune că cel mai prost stă industria alimentară, sector în care undeva la 75% din angajați au doar 8 clase, iar, din păcate, acești salariați nu pot fi calificați.
Schimbarea legislației
Pe de o parte, standardele ocupaționale trebuie să fie modificate și actualizate ca și programă de cursuri, iar, pe de altă parte, Ministerul Educației trebuie să-și dea acordul pentru ca aceste cursuri de calificare să poată să fie organizate chiar și pentru românii cu opt clase.
În același timp, este destul de greu și să-i convingi pe cei aflați în această situație să vină la cursuri. Pare incredibil, dar 80% dintre ei nu au nici măcar o adresă de e-mail, mărturisește președintele Sindalimenta.
„Este foarte greu să-i convingi să urmeze un curs de calificare, doar dacă le spui că vor astfel vor primi un salariu mai mare, vin. Nu mai găsești forță de muncă decât cu maximum opt clase, cei care aveau cât de cât o calificare au plecat în străinătate”, a declarat pentru Termene.ro Dragoș Frumosu.
Mingea este la Ministerul Educației
Dragoș Frumosu afirmă că Ministerul Educației ar trebui să explice oficialilor de la Bruxelles care este situația din România și să încerce să dea o abrogare care să permită ca aceste cursuri de calificare să poată să fie urmate și de acele persoane care au doar 8 clase.
„Ministerul Educației, în dialog cu Minsterul Muncii, Ministerul Fondurilor Europene și Autoritatea Națională a Calificărilor, ar trebui să găsească p soluție, astfel încât pentru o perioadă să se poată face cursuri de calificare cu 8 clase, adică să se reducă de la 10 la 8, având în vedere că în societăți în momentul de față, din cauza sistemului de învățământ cei mai mulți salariați nu au mai mult de 8 clase”, a precizat Frumosu.
O astfel de decizie ar trebui să fie luată cât încă se mai poate și chiar rapid, pentru că există riscul să rămânem chiar și fără acești oameni necalificați, care pot pleca oricând în străinătate la muncă și oricum pe bani mai mulți
„Ideea este de a le oferi o calificare și un loc de muncă stabil ca să nu mai plece din țară. Necalificați, acești oameni primesc salariul minim pe economie”, a mai declarat Frumosu.
Facilități fiscale pierdute
De la 1 noiembrie 2023, în agricultură și industria alimentară s-au pierdut o serie de facilități fiscale, cum ar fi scutirea de la plata CASS.
„Dacă angajații nu primeau acești bani și-i pierdeau, în cazul în care angajatorul nu acoperea el cei 10% pentru ca oamenii să rămână la același nivel de venit net, salariații ar fi plecat, în condițiile în care oricum nu avem forță de muncă. Acest 10% suportat de angajator în urma eliminării facilității s-a regăsit direct în prețuri… (…) Una peste alta, oamenii au avut de pierdut”, declara recent pentru Termene.ro Dragoș Frumosu.
Ca măsură compensatorie pentru eliminarea scutirii de la plata CASS și CAM, Guvernul a decis să majoreze, tot din noiembrie 2023, salariul minim în construcții, dar și în agricultură și industria alimentară. Astfel, în domeniul agricol și în industria alimentară, acesta a fost stabilit la 3.436 de lei (salariul brut), în timp ce în sectorul construcțiilor a ajuns la 4.582 de lei.
Guvernanții și-au explicat decizia prin faptul că s-a dorit ca salariile angajaților din agribusiness și construcții să nu scadă după reintroducerea contribuțiilor la sănătate.