România ar putea primi 10 miliarde de euro pentru un mini PNRR destinat industriei românești 

România ar putea beneficia de o suplimentare de fonduri europene de 10 miliarde de euro pe care să-i folosească la dezvoltarea industriei. Banii ar proveni din fondurile neutilizate de alte țări membre ale UE.

În cadrul planului Uniunii Europene NextGeneration destinat redresării economiilor țărilor comunitare după perioada de Covid-19, au mai rămas 77 de milioane de euro neutilizați de țările membre.

Informația a fost confirmată chiar de vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. Acesta a declarat că la această oră există 77 miliarde de euro bani europeni, neutilizați, la dispoziția tuturor statelor membre, care pot fi accesați pentru investiții prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. 806 de miliarde de euro este bugetul total al programului NexGeneration EU, program comunitar din care face parte și cunoscutul Plan Național de Redresare și Reziliență (cu o valoare de 29 de miliarde de euro) pe care guvernul român l-a negociat la Comisia Europeană.

Din bugetul de 77 de miliarde de euro rămas neutilizat de statele membre, România ar putea să atragă 10 miliarde de euro. Cel puțin așa dorește eurodeputatul Dragoș Pîslaru, așa cum a declarat acesta pentru termene.ro.

Aici mai trebuie precizat că în cadrul bugetului NexGenerationEU sunt două categorii de fonduri în bugetul de 806 miliarde de euro. Este vorba de banii care sunt oferiți ca și granturi, dar și sume acordate ca împrumuturi cu dobândă mică. Cele 77 de miliarde de euro rămase neutilizate fac parte din categoria banilor care se acordă sub formă de credit cu dobândă mică față de piața bancară.

Suplimentare de fonduri doar cu implicare guvernamentală

Există deja țări care au solicitat să primească mai mult decât li s-a acordat inițial iar România ar trebui să adopte o poziție similară. 

„Solicit de urgență Guvernului României să extindă PNRR-ul și să ceară cel puțin 10 miliarde euro de la Comisia Europeană pentru a investi masiv în industria din România. Grecia a cerut deja 5 mld din acești bani noi europeni”, a declarat Pîslaru. 

„Merităm industrie și servicii orientate spre viitor. Merităm locuri de muncă bine plătite și viitor pentru tineri. Romania merită un loc de frunte pe harta competitivitatii din Europa”, susține europarlamentarul Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii.

În ce condiții este posibilă suplimentarea

În contextul în care sunt fonduri nefolosite considerabile, Pîslaru a făcut o interpelare și a întrebat, în Parlamentul European, dacă este posibil ca România să primească mai mult decât plafonul de 6,8% (din Produsul Național Brut).

Confirmarea a venit de la cel mai înalt nivel, atât din partea vicepreședintelui Comisiei Europene cât și a Comisarului pentru Afaceri Economice.

„Această posibilitate există în cazul unor circumstanțe excepționale și, având în vedere că nu toate sumele din RRF sunt angajate și solicitate, există încă o sumă semnificativă neutilizată, dar statele membre vor trebui să justifice acele circumstanțe excepționale atunci când își prezintă cererile și să prezinte reforme și investiții suplimentare”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene.

Comisarul pentru Afaceri Economice a confirmat că există deja solicitări din partea altor state.

„Lista de cereri pe care o avem: există o cerere din partea Greciei, există o cerere generică, nespecificată, din partea Italiei și nu există încă o cerere din partea României în acest moment”, a spus Paolo Gentiloni, comisarul pentru Afaceri Economice.

Din informațiile obținute de termene.ro de la reprezentanți ai Parlamentului European reiese că Grecia și Italia sunt state care deja au cerut împreună peste 15 miliarde de euro din cele 77 de miliarde de euro rămase neutilizate. Tot din informațiile obținute de termene.ro reiese că Guvernul României și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu au făcut niciun demers pentru a accesa aceste fonduri.

Actualul PNRR

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România beneficiază în prezent de un buget de 29,2 miliarde euro.

Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane și ținte.

În acest fel, alături de prefinanțare și prima tranșă din PNRR, țara noastră va beneficia cumulat de plăți de aproape zece miliarde de euro din cadrul acestei importante resurse de finanțare europeană. De la debutul implementării planului, au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro.

Plata aferentă celei de-a doua tranșe poate fi efectuată pentru valoarea de 2,67 miliarde euro, urmând ca diferența de 143 de milioane euro să fie efectuată după finalizarea procedurii de clarificare a termenilor de îndeplinire a condițiilor specifice jaloanelor 129 și 133, într-un interval de maxim 6 luni.