Business News

Primele reacții ale patronatelor la transformarea ANAF într-o instituție cu obligația de a descoperi fraude fiscale. Fiscul are restanțe la digitalizare

31 mai 2024, de , in
Loading the Amira Audio Citește articolul...

Pe lângă clarificări organizatorice și de structură, Guvernul României a impus Fiscului obligația de a descoperi fraude fiscale și de a face investigații fiscale fără a mai fi solicitată în acest sens de procurori.

Cea mai importantă modificare este transformarea instituției dintr-una care este sesizată și face controale tematice într-o agenție care are rolul de a descoperi evaziunea și frauda fiscală. A doua obligație, complementară primei, este cea de a face propriile investigații fiscale.

E nevoie și de digitalizare

„În principiu, în discuțiile purtate până acum de mediul de afaceri cu autoritățile, s-a stabilit că reformarea ANAF ar trebui să se producă pe două paliere: pe de o parte pe segmentul digitalizare, și pe de altă parte pe zona de control, așa încât să se reducă evaziunea care afectează mediul de afaceri. Din păcate, vedem că s-a pus accentul în special pe cea de-a doua componentă, cu accent pe obligațiile ce revin mediului de afaceri, fie că vorbim de e-factura sau alte elemente”, a spus pentru Termene.ro Radu Burnete, Directorul Executiv al Confederației Patronale Concordia.

„Acum se vorbește despre creșterea echipei de inspectori care ar urma să contribuie la reducerea evaziunii, când ANAF are deja la dispoziție, prin propriile evidențe și interconectarea bazelor de date cu alte instituții, posibilitatea de a face analize big data din care să rezulte exact firmele și zonele cu potențial evazionist. În schimb, ce face ANAF? Angajează noi echipe de inspectori”, a mai spus acesta.

Reacția CNIPMMR

Având în vedere noua structură organizatorică a ANAF, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a atras atenția asupra faptului că noile măsuri ale guvernului riscă să nu-și atingă scopul de a micșora numărul firmelor evazioniste, ci pot deveni doar un alt factor de presiune asupra antreprenorilor corecți.

„Reorganizarea periodică a Gărzii Financiare, Direcției Antifraudă și altor departamente nu a reprezentat exemple de bună practică, neexistând o statistică a ‘succesului’ fiecărei instituții din cele reorganizate periodic sau a modului în care aceste modificări au ajutat concret la reducerea evaziunii de la o perioadă la alta”, consideră reprezentanții CNIPMMR.

„Controalele antifraudă trebuie să fie direcționate împotriva activităților economice nefiscalizate/nedeclarate și nu împotriva agenților economici care își desfășoară activitatea cu respectarea legilor, din dorința de a aduce venituri suplimentare la buget din amenzi”, se mai precizează în comunicatul CNIPMMR.

Scopul modificărilor

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a explicat într-o ieșire publică faptul că noile prevederi legislative au scopul „de a consolida capacitatea instituțională a acesteia în colectarea veniturilor bugetului general consolidat dar și combaterea fenomenului de evaziune fiscală”.

Pentru a limita evaziunea și a controla traseul mărfurilor după ce intră în România, guvernul a ales să întărească Direcția Antifraudă din cadrul ANAF.

Scopul proiectului de ordonanță de urgență este ca reorganizarea Fiscului să aducă mai multe fonduri la bugetul public, așa cum reiese din proiectul de lege semnat de Marcel Ciolacu, premierul României. „Astfel încât colectarea impozitelor să fie mai eficientă în raport cu obiectivul de a crește raportul venit – PIB și de a reduce decalajul fiscal la TVA”.

Decalajul fiscal la TVA al României a fost de 36,7% în 2021, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind conformarea în materie de TVA. Raportul anual a fost prezentat la finalul anului trecut și vizează date cu doi ani în urmă. În termeni nominali, România a încasat la buget 15,5 miliarde de euro din TVA în 2021, comparativ cu venituri preconizate de 24,5 miliarde de euro, rezultând un deficit de 8,996 miliarde de euro.

Guvernul României a anunțat că pentru anii 2022 și 2023 s-au realizat încasări din TVA în valoare de peste 19 miliarde de euro (2022) și aproape 21 de miliarde de euro (2023). Cu toate acestea, deficitul TVA nu a scăzut sub 30%.

Începe să iei decizii bazate pe date
Alege una dintre soluțiile Termene.ro