• Executivul de la Palatul Victoria nu susține adoptarea unei inițiative legislative depuse în acest an în Parlamentul României prin care se încearcă o primă reglementare a Inteligenței Artificiale în țara noastră.

Inițiativa legislativă depusă în acest an în Senat are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului normativ în vederea implementării, utilizării, dezvoltării și protecției Inteligenței Artificiale (IA) în mediul economic, social, tehnologic, medical, cultural și militar.

În cadrul procesului legislativ, până ca senatorii să decidă dacă propunerea ajunge la vot în plen sau nu, Guvernul României are dreptul să-și exprime un punct de vedere prin care să susțină sau nu inițiativa. În cazul acestui proiect de lege, Executivul de la Palatul Victoria a transmis un răspuns tranșant prin care consideră că această inițiativă nu este oportună deoarece nu este clară legislativ, nu reglementează corect tehnologia IA și riscă să creeze ambiguități în contextul în care alte proiecte legislative ale Comisiei Europene și ale Guvernului României sunt în curs de aprobare.

Ce prevede prima reglementare a IA-ului din Parlament

Prin inițiativa legislativă depusă la Senat și înregistrată cu Bp. 154/2024, L 255/2024 sunt reglementate:

  • categoriile de inteligență artificială structurate în trei mari categorii: Inteligența Artificială Restrânsă, Inteligența Artificială Generală și Super-Inteligența Artificială;
  • utilizarea inteligenței artificiale, care să se facă prin intermediul echipamentelor de calcul tradiționale, precum și a tehnologiei cuantice;
  • dezvoltarea inteligenței artificiale, care să se realizeze prin modalități și activități de cercetare și colaborare instituțională, inter-instituțională și intra-instituțională la nivel statal și/sau cu entități private;
  • protecția inteligenței artificiale, care să se realizeze atât prin protecție fizică, cât și prin norme juridice;
  • competența de administrare și monitorizare a inteligenței artificiale;
  • sancțiuni.

Nemulțumirile guvernului

„Tehnică legislativă rudimentară”

În acest sens, având în vedere redactarea inițiativei într-o tehnică legislativă rudimentară, inițiativa legislativă nu respectă, în ansamblu, prescripțiile de tehnică legislativă.

Formulări neclare

Sunt utilizate formulări neclare, nespecifice stilului de redactare al actelor normative, care pot genera grave confuzii și dificultăți în aplicare:

  • „cu finalitatea realizării într-un arc de timp optim a unor sarcini cu caracter anticipativ”;
  • „implementarea inteligenței artificiale se realizează structurat în mai multe domenii fără limită de expertiză sau cu expertiză structurată, cu incidență, fără a ne limita la ele,…”;
  • „aplicabile la un moment dat într-un teritoriu definit fizic”;
  • „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă orice prevederi contrare”.

„Toate aceste sintagme necesită o remediere substanțială”, consideră reprezentanții guvernului.

Lipsa din proiect a inteligenței artificiale generative

În ceea ce privește inițiativa legislativă, „observăm că acest text instituie trei categorii de inteligență artificială, fără a se ține seama de faptul că principala sursă de natură tehnologică în utilizarea IA este reprezentată de inteligența artificială generativă, respectiv cea care este aptă să creeze conținut de imagine, audio, video și text”, scriu reprezentanții guvernului.

„Apreciem că omisiunea reglementării acestei inovații tehnologice reprezintă o carență gravă adusă cadrului legislativ cu privire la inteligența artificială”, se mai precizează în răspunsul de la Palatul Victoria.

Certificate de acces la IA

Specialiștii guvernamentali mai atrag atenția că „acest text stabilește că utilizarea tehnologiei bazată pe IA urmează a se realiza în temeiul unui nivel de acces la informații, cu toate că orice persoană poate achiziționa un produs/serviciu pe bază de inteligență artificială”.

SRI-ul ar trebui să verifice datele IA-ului

„Sunt prevăzute atribuții total neclare pentru mai multe instituții, printre care și Serviciul Român de Informații – Centrul Național Cyberint, pe linia verificării și controlului fluxului de date, meta-date și informații folosite pentru IA, precum și a produsului rezultat din utilizarea acesteia și a modului în care influențează utilizatorul final sau publicul țintă. Nu rezultă în niciun fel la ce flux se referă inițiatorul, ce natură/scop au verificarea și controlul și ce corespondent au aceste activități cu atribuțiile legale ale instituțiilor responsabile”, mai scriu reprezentanții guvernului.

Concluzia

În final, Guvernul României nu consideră „oportună promovarea unei propuneri legislative suplimentare în contextul în care avem deja un regulament european în curs de aprobare, care legiferează domeniul de incidență”.

Asta pentru că la nivel național, există o Strategie Națională pentru IA, ce va fi asumată de Guvern, iar, pe de altă parte, obligația ca stat membru al UE de aplicare a prevederilor Regulamentului privind IA din momentul intrării în vigoare, respectiv în perioada imediat următoare, și stabilirea arhitecturii instituționale de guvernanță a IA.

„Aceasta ar putea genera confuzie și incertitudine pentru actorii implicați în domeniul IA și ar putea îngreuna implementarea și aplicarea corectă și eficientă a regulamentului”, se mai scrie în răspunsul Guvernului României.

Regulamentul european privind IA-ul

Comisia Europeană a adoptat propunerea de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială) la data de 21 aprilie 2021, iar la data de 14 martie 2024, Parlamentul European (PE) a aprobat acest Regulament care își propune să ofere siguranță și respectarea drepturilor omului, în același timp lăsând loc inovației în domeniu. Aceasta este prima reglementare care are în vedere o cale clară către o dezvoltare sigură și centrată pe om a IA.

Pentru a intra în vigoare, Regulamentul trebuie să fie aprobat și de Consiliul European, probabil în cursul lunii mai anul curent, potrivit procedurilor decizionale ale Uniunii Europene.

Regulamentul urmează să fie aplicat pe deplin la 24 de luni de la intrarea în vigoare, cu unele excepții:

  • interdicțiile privind practicile interzise se vor aplica la șase luni de la data intrării în vigoare;
  • codurile de practică se vor aplica la nouă luni de la intrarea în vigoare;
  • normele IA de uz general, inclusiv guvernanță, se vor aplica la 12 luni de la intrarea în vigoare;
  • obligațiile pentru sistemele cu grad ridicat de risc se vor aplica la 36 de luni.

„În mod evident, România va trebui să pună în aplicare prevederile Regulamentului privind Inteligența Artificială, și, cu siguranță, aceste prevederi se vor reflecta și în cuprinsul altor acte normative asupra cărora va avea incidență”, precizează Guvernul României.

Proiectele autorităților române

Totodată, precizăm că, pe parcursul negocierilor, atât Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cât și Autoritatea pentru Digitalizarea României, au susținut o reglementare echilibrată, dar robustă, insistând pe calitatea actului legislativ și pe claritatea juridică a acestuia, astfel încât sectorul privat să nu fie grevat de potențiale sarcini împovărătoare care decurg din acest regulament.

De asemenea, este în curs de avizare inter-ministerială proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Inteligență Artificială (SN-IA) 2024-2027, co-inițiată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României.

În elaborarea SN-IA au fost luate în considerare recomandări concrete formulate de organizații internaționale, în special pentru cazurile în care statele demarează procese de dezvoltare a strategiilor de către responsabilii politicilor în acest domeniu, o parte din cele mai importante fiind:

  • realizarea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea în domeniul IA;
  • promovarea unui ecosistem digital pentru IA;
  • oferirea unui mediu politic propice pentru IA;
  • consolidarea capacității umane și pregătirea pentru tranziția pe piața muncii;
  • cooperarea internațională pentru IA de încredere.

„Așadar, SN-IA se bazează pe acțiunile concrete propuse la nivelul Uniunii Europene, dar este, de asemenea, ancorată în situația actuală și contextul românesc atât în ceea ce privește IA, cât și domeniile conexe principale: cercetarea, dezvoltarea și inovarea, competitivitatea economiei, educația, digitalizarea administrației și a societății”, mai explică reprezentanții guvernului.

Despre Termene.ro

Dacă tot sunteți aici, Termene.ro vă recomandă să vă abonați la newsletterul Cafeaua de la 7, care vă oferă ocazia să citiți tot ce s-a întâmplat important în ziua precedentă. Newsletterul vă recomandă informații care pot fi importante pentru antreprenori, știri utile în viața cotidiană, dar și noutăți de povestit colegilor sau angajaților într-o pauză.

Varianta video a newsletterului, poate fi urmărită pe Facebook, Youtube, Instagram, Tiktok, sau aici, pe blogul de news al platformei Termene.ro

Distribuie mai departe