Impozitarea în cote progresive înseamnă că pe măsură ce veniturile contribuabililor sunt mai mari, cresc și cotele de impozit datorate statului. Introducerea impozitării progresive este adusă periodic în discuție în spațiul public. Cel mai recent de FMI, în documentul oficial cu concluziile vizitei în România de anul trecut. Impozitarea progresivă a fost propusă în repetate rânduri și de PSD ca soluție pentru creșterea încasărilor la buget.
Business News
De ce cred patronatele că introducerea impozitării progresive ar putea fi un eșec
În Articol
Loading the Amira Audio Citește articolul...
- Trecerea la sistemul de impozitare progresivă, după o pauză de aproape 20 de ani, este adusă tot mai mult în discuție de politicieni și specialiștii fiscali. Chiar și Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat această măsură pentru a acoperi deficitul bugetar care anul acesta ar putea depăși 8%.
Mediul privat acuză și protejarea anumitor firme de către politicieni, stare de fapt care adâncește și mai mult neîncrederea oamenilor de afaceri în sistemul fiscal, a cărui informatizare lasă și acum mult de dorit.
„De exemplu, ideea cu impozitul progresiv va fi un fiasco dacă se va ambiționa cineva să treacă la impozitarea progresivă. În stadiul de pregătire al sistemului informatic actual nu se poate așa ceva. Tehnic ar fi imposibil. De asta spun un an-doi, mă lași așa, cu ce există în momentul de față ca legislație, în așa fel încât și eu să pot să-mi fac un plan de afaceri. Din păcate, asistăm constant la incapacitatea de organizare a unei colectări simple și eficiente a taxelor din multiple motive și mai este și protecția anumitor firme de către politicieni. Pe de altă parte, politicienilor le vin tot felul de idei peste noapte, care sunt prezentate ca Sfântul Graal și abandonate apoi fără să mai răspundă cineva”, susține Cristian Pârvan.
Ce este taxarea progresivă
Taxarea progresivă înseamnă că, pe măsură ce veniturile contribuabililor cresc, se majorează și cota de impozit datorată statului. Acest sistem ar trebui să se aplice pe venitul global, adică nu doar veniturilor din salarii, ci și celor din dividende, tranzacții bursiere, dobânzi sau alte venituri din capital.
Istoria impozitării progresive în România
România a mai avut acest sistem de impozitare până în 2004,, atunci erau progruri de 18%, 23%, 28%, 34% și 40% din venituri. În ciuda cotei de impunere ridicate, nivelul veniturilor generate era de doar 2,6% din PIB, arată o analiză realizată de consultantul fiscal Gabriel Biriș.
Anul 2005 a adus introducerea cotei unice de 16%. După o scădere a veniturilor în primul an de aplicare, acestea au început să crească – în 2007 au depășit 3% din PIB, iar apoi au fost constant în jurul a 3,5% din PIB până în 2017.
Din 2018 s-a aplicat reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Însă, s-a majorat CAS și CASS. Măsura nu a avut niciun impact asupra veniturilor nete ale angajaților și a reprezentat doar o mutare a unor bani dintr-un buget în altul.
În schimb, ponderea sumelor generate de impozitul pe venit s-a redus de la 3,68% din PIB în 2017, la 2,48% din PIB în 2018. Dar, după un calcul de proporționalitate, ar rezulta o pondere teoretică de cel puțin 3,5% din PIB aferentă vechii cote de 16%, după cum arăta jurnalistul Lucian Davidescu.
Impozitarea progresivă se poate face doar după digitalizare
Aplicarea impozitului progresiv se poate face doar după digitalizarea ANAF. Sistemul aduce și o birocrație suplimentară.
Potrivit lui Gabriel Biriș, 6,5 milioane de oameni ar trebui să depună declarații de impunere anual, în condițiile în care numărul lor este acum de sub un milion.
În plus, un sistem care globalizează veniturile e mult mai dificil de administrat. Iar ANAF are probleme de colectare și în prezent, când România are cel mai simplu sistem de taxare posibil.