Cât de mare va fi deficitul în 2024 va determina creșterile de taxe din 2025 și 2026

• Conform programelor guvernamentale, Executivul de la Palatul Victoria și-a propus pentru acest an un deficit de maximum 5%.
• Comisia Europeană prognozează im deficit de 6,9% pentru România în 2024.
• Însă, în baza notificărilor către Comisia Europeană, tot Guvernul România și-a asumat să ajungă la un deficit sub 3% în următorii 7 ani, scăzând deficitul anual cu 0,74%. De aici, rezultă că deficitul înregistrat la finalului anului ar putea fi de aproape 8%.

Pentru primele șase luni din acest an, Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 3,6% din PIB, 63,67 miliarde lei, comparativ cu 2,32% din PIB, de 37,21 miliarde lei, în primele șase luni ale anului 2023.

Estimarea de la Palatul Victoria

Ținta de deficit pentru întreg anul este de 5% din PIB, circa 87 miliarde de lei, însă aceasta nu mai este considerată ca fiind realistă, așteptarea generală fiind ca deficitul să se situeze la un nivel mai ridicat.

Realitatea după șase luni

Pentru primele șase luni din acest an, Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 3,6% din PIB, 63,67 miliarde lei, comparativ cu 2,32% din PIB, de 37,21 miliarde lei, în primele șase luni ale anului 2023. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 5% din PIB, circa 87 miliarde de lei, însă aceasta nu mai este considerată ca fiind realistă, așteptarea generală fiind ca deficitul să se situeze la un nivel mai ridicat.

Deși au crescut încasările, față de anul trecut, cheltuielile au crescut și mai mult. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 339,17 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 1,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 17,4% din PIB la 19,2% din PIB.

Estimarea de la Bruxelles

Comisia Europeană estima că pentru anul 2024, în România se va înregistra un deficit bugetar (ESA) de 6,9%.

Acesta este nivelul de la care, în urma negocierilor care vor fi derulate până la sfârșitul anului, România va începe programul de reducere a deficitului bugetar pe noul cadru financiar al UE (care înlocuiește procedura de deficit excesiv).

Negocierile

Mai îngrijorătoare sunt declarațiile din luna iulie ale prim-ministrului. Premierul Marcel Ciolacu a susținut în această lună că Guvernul va semna cu viitoarea Comisie Europeană un acord pentru reducerea deficitului bugetar pe durata a 7 ani, cu o scădere de 0,74% anual.

„Faptul că am ajuns cu Comisia la un dialog și, normal, că cu următoarea comisie o să parafăm acordul, o să avem pe 7 ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74 scădere anual, arată faptul că nimeni nu dorește să mărească niciun impozit și nicio taxă”, a afirmat Marcel Ciolacu.

La un calcul simplu, cu procentul de 3% atins de-abia în 7 ani, asta înseamnă că la finalul anului, deficitul ar putea depăși și 8% în acest an.

„Cu sau fără limitările impuse de CE, era imperios necesar ca România să purceadă rapid, din propria inițiativă, la scăderea deficitului bugetar excesiv care pune în pericol echilibrul economic și o expune la riscuri semnificative. Să ne înțelegem. Persistența unui deficit bugetar aduce o creștere continuă a datoriei publice. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât datoria publică crește într-un ritm mai accelerat. Faptul că deficitul bugetar ar începe să scadă nu înseamnă decât că ritmul de creștere a datoriei publice va începe să încetinească. Dar ea va continuă să crească de la nivelul record la care deja se află”, scrie Radu Crăciun pe propriul blog.

Deficitul trebuie redus mai rapid

Și deși România are un nivel al datoriei de doar 52% din PIB, se pierde din vedere faptul că România se finanțează la unele dintre cele mai mari dobânzi din UE, afirmă economistul, care spune că acestea nu fac decât să reflecte faptul că, chiar și la acest nivel al datoriei, investitorii percep deja România că fiind o țară cu un nivel de risc mai ridicat.

„În acest context, alegerea unui interval de 7 ani pentru ajustarea fiscală presupune o ipoteză nerealist de optimistă. Și anume, faptul că în această perioadă, Europa, lumea, nu vor trece prin nicio criză majoră geopolitică, economică sau financiară. Greu de crezut… Un astfel de eveniment îi va face pe investitorii financiari să își retragă banii din țările considerate riscante și să îi parcheze în active sigure. Iar titlurile de stat românești cu care se finanțează datoria publică în creștere cu siguranță nu vor intră în categoria activelor sigure”, subliniază Radu Crăciun.

„Din acest motiv, în locul unei ajustări șoc, pe care ar presupune-o finanțări de ultimă instanță ale instituțiilor financiare internaționale, o ajustare administrată de guvern pe o perioadă mai scurtă ar fi de dorit. Iar asta nu ar trebui făcută prin curmarea investițiilor, mai ales că, pe parcursul celor 7 ani, începând cu anul 5, intrările nete de fonduri europene se vor transforma în ieșiri. În condițiile în care cheltuielile rigide, greu de modificat, din buget au atins 75%, tăierea investițiilor este calea cea mai ușoară, dar și cea mai nocivă pentru dezvoltare”, crede economistul Radu Crăciun.

Deficitul mare aduce majorări de taxe

Aici mai trebuie precizat că reprezentanții Comisiei Europene își propun ca toate statele membre UE să ajungă la un deficit de 3% sau sub acest prag într-un termen de maximum patru ani.

Pentru a reduce deficitul cu minimum 0,74% în 2025, guvernul de la Palatul Victoria are patru variante începând cu anul viitor?

• Să crească încasările cu minimum 2% față de anul 2024.
• Să limiteze evaziunea măcar cu 1% din PIB, evaziunea care acum ar fi undeva la 10% din PIB.
• Să reducă cheltuielile sistemului public, inclusiv investițiile, cu procente între 2 și 10%.
• Să crească taxele.

Cum în ultimii ani, statul nu a reușit să aibă rezultatele pentru primele trei variante, reducerea deficitului este văzută prin creșterea taxelor.

Însă, prmeierul promite că nu vor fi creșteri de taxe în acest an. „Nu cred că România își permite anul viitor să aibă măriri de taxe și impozite. România trebuie să facă o analiză și avem reforma fiscală în continuare, acolo, în zona de excepție. Și știm foarte bine că orice decizie luată în 2025 are efecte fiscale în anul fiscal 2026”, a promis premierul Ciolacu oamenilor de afaceri.

Declarațiile sale trebuie analizate și din perspectiva faptului că orice majorare de taxe aprobată la un moment dat poate fi aplicată doar după șase luni, conform legislației fiscale din România.

Neîncredere

Patronatele privesc cu scepticism declarația autorităților fiscale, dar salută ideea pentru că oferă predictibilitate și stabilitate mediului de afaceri.

„Ar fi foarte bine dacă ar reuși să mențină toate aceste lucruri, pentru că orice stabilitate, inclusiv cea fiscală duce la stabilitate economică și, în general, la un trend pozitiv. Dacă nu se intervine cu simț de răspundere la reducerea cheltuielilor bugetare, nu văd ieșirea din această situație. Aproape lunar mergem cu o creștere de deficit de 1%, care nu o să poată fi suportată”, a declarat Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj și prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România pentru termene.ro.

Antreprenorii le arată guvernanților și soluția, pe care, de altfel, o știu, dar refuză să o aplice, mai ales într-un an electoral.

„Dacă nu se intervine la nivelul cheltuielilor, obligatoriu se va trece la creșteri de taxe. Realistic vorbind, e foarte greu să gestionezi țara în condițiile actuale de venituri, cheltuieli și deficit. Să rămână chiar o decizie în acest sens și peste trei luni să nu revină asupra ei. De la declarație la decizie este o cale și apoi de la menținerea deciziei în timp este încă un pas care trebuie să se întâmple”, avertizează Augustin Feneșan.