Activitatea firmelor mici ar putea fi temporar blocată după depășirea viitorului prag TVA de 395.000 de lei

• Deși creșterea plafonului de TVA este, în principiu, o măsură pozitivă pentru micii antreprenori, modul în care aceasta este implementată poate genera un haos birocratic greu de gestionat. Riscul este ca firmele mici să nu mai poate face încasări după ce trec pragul de 395.000 de lei pentru că proiectul le cere să obțină un cod TVA după ce au depășit pragul amintit.

Majorarea plafonului de scutire de TVA de la 300.000 la 395.000 de lei, deși pare un sprijin binevenit pentru micile afaceri, riscă să le încurce și mai mult activitatea. Proiectul Ministerului Finanțelor, aflat în consultare publică, conține prevederi care, în forma actuală, ridică multiple semne de întrebare privind aplicabilitatea practică și impactul real asupra operatorilor economici.

Camera Consultanților Fiscali (CCF) atrage atenția că modul de implementare propus este departe de a fi prietenos cu antreprenorii și, în multe privințe, se dovedește chiar restrictiv și potențial periculos pentru funcționarea corectă a firmelor mici.

Raportare instant fără cod TVA

Una dintre cele mai problematice prevederi din proiectul de Ordonanță de Urgență este obligația ca înregistrarea în scopuri de TVA să fie efectuată exact în ziua în care este depășit plafonul de 395.000 lei.

Mai mult, înregistrarea este considerată valabilă începând chiar cu această dată. Practic, operatorii economici ar trebui să știe în timp real că au depășit plafonul, să depună solicitarea de înregistrare și să înceapă să aplice TVA… fără să aibă încă un cod de TVA atribuit.

Consultanții fiscali atrag atenția că o asemenea cerință este aproape imposibil de implementat: „Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui și comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depășirii plafonului”, susține CCF într-o adresă trimisă Ministerului Finanțelor.

În plus, sistemul e-Factura, obligatoriu pentru emiterea de facturi, nu permite în prezent emiterea acestora fără existența unui cod valid de TVA.

Soluția europeană

Camera Consultanților Fiscali ridică o serie de întrebări legitime, care nu își găsesc încă răspuns în proiectul legislativ:

• Vor fi modificate sistemele informatice (precum e-Factura) pentru a ține cont de noile prevederi?
• Dacă un furnizor emite o factură cu TVA înainte de a avea efectiv codul, poate beneficiarul să deducă TVA-ul?
• Vor fi necesare stornări și reemiteri ale facturilor odată ce codul TVA este atribuit oficial?

Aceste neclarități nu sunt doar tehnicalități contabile – ele pot genera sancțiuni, blocaje în plăți și pierderi financiare semnificative pentru micii contribuabili.

Directiva 2020/285 a Uniunii Europene, care stă la baza modificărilor, permitea statelor membre să aleagă o variantă mai flexibilă de implementare.

De exemplu, se putea permite o depășire temporară a plafonului cu până la 25% fără a pierde scutirea de TVA. Cu toate acestea, România a ales transpunerea cea mai restrictivă, fără nicio marjă de flexibilitate.

„Nu se permite nicio depășire a plafonului de scutire, deși ar fi fost posibilă o abordare graduală, așa cum se practică în alte state membre UE”, mai arată CCF.

Retroactivitatea, o altă problemă juridică

O altă îngrijorare a CCF vizează aplicarea retroactivă a noilor prevederi.

Astfel, începând cu 1 aprilie 2025, înregistrarea în scopuri de TVA ar urma să producă efecte chiar pentru depășiri ale plafonului care s-au produs înainte de această dată.

„Dacă un operator economic a depășit plafonul de 300.000 lei în 2022 sau 2023, nu înțelegem cum i s-ar putea aplica prevederi care intră în vigoare abia în aprilie 2025. Aceasta ar reprezenta o aplicare evident retroactivă a legii, ceea ce contravine principiilor de drept”, avertizează consultanții.

Soluții europene

CCF oferă și exemple din alte state europene care au găsit modalități mai pragmatice de aplicare a regimului de TVA la depășirea plafonului. În Germania, Italia, Spania sau Austria, TVA se aplică doar pentru partea din tranzacție care depășește plafonul, nu pentru întreaga zi sau întreaga valoare.

De exemplu, în Germania, plafonul este de 22.000 EUR, iar TVA se aplică doar pentru suma care depășește acest prag. Italia are un sistem similar pentru servicii, cu un plafon de 65.000 EUR. În Austria, doar suma care depășește plafonul de 35.000 EUR este supusă TVA. În toate aceste cazuri, există o marjă de protecție pentru întreprinderile mici.

Ce trebuie să lămurească Ministerul de Finanțe

Pentru a corecta aceste neajunsuri, CCF face mai multe propuneri punctuale:

• Clarificarea perioadei de aplicare a regimului de TVA și atribuirea imediată (provizorie) a unui cod de TVA.
• Utilizarea codului fiscal cu prefixul „RO” încă din ziua depășirii plafonului, chiar dacă atribuirea oficială vine ulterior.
• Folosirea sintagmei „regimul normal de TVA” în loc de „regimul de taxare”, pentru a reflecta corect faptul că nu toate tranzacțiile sunt taxabile.
• Posibilitatea aplicării scutirii pentru operațiunile realizate până la momentul efectiv al depășirii plafonului, chiar dacă se află în aceeași zi.
• Deducerea TVA pentru beneficiari chiar și în lipsa unui cod TVA oficial, dacă factura a fost emisă în baza declarației pe propria răspundere a furnizorului.