România ar avea o forță de muncă inactivă de 140.000 de persoane

• 12% din potențialul de muncă al UE rămâne neexploatat, conform unui studiu Eurostat. România se situeză sub această medie, cu 9,1.

În 2023, gradul de neutilizare a forței de muncă a reprezentat 12,0% din forța de muncă extinsă, ceea ce înseamnă că 27,1 milioane de persoane cu vârste între 15 și 74 de ani din UE ofereau o forță de muncă neutilizată pe piață.

Cine intră în această categorie

Acest lucru s-a întâmplat fie pentru că erau șomeri, subocupați, în căutare de loc de muncă deși nu erau disponibil imediat, fie disponibil să lucreze dar fără a căuta activ.

Gradul de neutilizare a forței de muncă ajută la înțelegerea cantității de forță de muncă disponibilă dar neutilizată complet. Este folosit pentru a analiza dinamica angajării și sănătatea economică generală, deoarece un grad scăzut de neutilizare sugerează că economia folosește în mod optim resursele de muncă disponibile.

Neutilizarea forței de muncă în România

Cele mai ridicate rate ale neutilizării: Spania (20,2% din forța de muncă extinsă), Italia (17,7%), Suedia (16,4%) și Grecia (16,3%).

Cele mai scăzute rate ale neutilizării: Polonia (4,8%), Malta (5,2%), Ungaria (6,0%), Cehia (6,4%) și Slovenia (6,5%).

Pentru România, procentul inactivității persoanelor care ar putea lucra, dar nu o fac este de 9,1%.

15,3 milioane de români s-ar încadra în limitele de vârstă ale Eurostat. De aici rezultă că în România este o populație de 140.000 de euro inactivă care să corespundă procentului de 9,1 puncte procentuale.

Din rândul celor 9,1 persoane inactive pe piața muncii, aproape 5,5% sunt șomeri, iar 2,5% sunt persoanele disponibile să lucreze, dar care nu căutau activ un loc de muncă.

Componentele neutilizării forței de muncă

La nivel european, cele 12%, gradul populației inactive:

• Șomajul reprezenta 5,8% din forța de muncă extinsă.
• Persoanele disponibile să lucreze, dar care nu căutau activ un loc de muncă, constituiau 2,8%.
• Muncitorii cu timp parțial subocupați reprezentau 2,5%.
• Persoanele în căutare de muncă dar fără disponibilitate imediată erau 0,9% din forța de muncă extinsă.

Datele arată că în 24 de țări ale UE, șomajul are cea mai mare pondere în cadrul celor patru componente ale gradului de neutilizare. Cele mai mari procente de șomeri au fost înregistrate în Spania (11,7% din forța de muncă extinsă) și Grecia (10,8%).

În Țările de Jos și Irlanda, ponderea persoanelor subocupate cu normă parțială a fost cea mai mare componentă a gradului de neutilizare, cu 5,1% și respectiv 4,5%.

În Cehia, ponderea persoanelor în căutare de muncă dar fără disponibilitate imediată a fost cea mai mare, ajungând la 3,2%.

sursa: Eurostat