Economia României (PIB-ul) va crește cu peste 200 de miliarde de euro până în 2031. Toate planurile macroeconomice ale guvernului

• Principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2025-2031 care au stat la baza reformei fiscale propuse de Guvernul României pentru reducerea deficitului fiscal sunt menționați în Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031. Documentul cuprinde măsurile asumate de guvern pentru reducerea deficitului sub 3% până în 20231, conține și măsuri de reducerea a cheltuielilor aparatului de stat și a celor cu personalul bugetar.

Practic, tot planului guvernamental pus în dezbatere publică de Ministerul de Finanțe pleacă de la supoziția că Produsul Intern Brut (PIB) al României va crește de la 1.768 de miliarde de lei în 2024 până la 2.800 de miliarde în 2031.

Reamintim că acest Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031 este necesar pentru că țara noastră se află, din aprilie 2020, în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC).

Conform recomandării Consiliului UE din iunie 2021 România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Ajustarea bugetară realizată în perioada 2021-2022 a fost în linie cu recomandarea Consiliului. În 2023, deficitul bugetar a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, superior țintei stabilite de Consiliu, de 4,4% din PIB.

Creșterea economică a PIB-ului

Din documentul Ministerului de Finanțe poate observa o creștere economică moderată, potrivit explicațiilor de mai sus, până în anul 2029, cu un trend descendent începând cu anul 2024, de la o valoare de 2,8%, până la o valoare de 2,25 în anul 2028, după care creșterea economică se aplatizează în perioada 2029- 2031, atingând un nivel mediu al creșterii economice de 2% până în 2031, susținută în principal de consumul privat și de investițiile finanțate din fonduri europene.

2024

• Produsul Intern Brut: 1768,83 miliarde de lei
• Creștere economică reală (%): 2,8
• Deflator (%): 7,2

2025

• Produsul Intern Brut: 1904,32 miliarde de lei
• Creștere economică reală (%): 2,5
• Deflator (%): 5,0
• Datoria publica – 52,2 % din PIB

2026

• Produsul Intern Brut: 2047,67 miliarde de lei
• Creștere economică reală (%): 2,5
• Deflator (%): 4,9% din PIB
• Datoria publica – 55,7% din PIB

2027

• Produsul Intern Brut: 2197,55 miliarde de lei
• Creștere economică reală (%): 2,4
• Deflator (%): 4,8
• Datoria publica – 58,5 % din PIB

2028

• Produsul Intern Brut: 2351,24 miliarde de lei
• Creștere economică reală (%): 2,2
• Deflator (%): 4,7
• Datoria publica – 60,6% din PIB

2029

• Produsul Intern Brut: 2510,99 miliarde de lei
• Creștere economică reală (%): 2,1
• Deflator (%): 4,6
• Datoria publica – 62,0 % din PIB

2030

• Produsul Intern Brut: 2676,46 miliarde de lei
• Creștere economică reală (%): 2,0
• Deflator (%): 4,5
• Datoria publica – 62,4% din PIB

2031

• Produsul Intern Brut: 2848,73 miliarde de lei
• Creștere economică reală (%): 2,0
• Deflator (%): 4,4
• Datoria publica – 61,4% din PIB

Creșterea economică va fi una moderată

În concluzie, se va înregistra, conform documentului, o creștere economică moderată până în anul 2029. Va fi un trend descendent începând cu anul 2024, de la o valoare de 2,8%, până la o valoare de 2,25 în anul 2028, după care creșterea economică se aplatizează în perioada 2029- 2031, atingând un nivel mediu al creșterii economice de 2% până în 2031, susținută în principal de consumul privat și de investițiile finanțate din fonduri europene.

Veniturile fiscale

În perioada 2024-2026 veniturile bugetare curente sunt estimate să crească de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025 pentru ca în anul 2026 acestea să ajungă la 31% din PIB.

Majorarea ponderii veniturilor bugetare este susținută de

• a) absorbția fondurilor europene, în contextul implementării accelerate a reformelor și investițiilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență;
• b) implementarea reformei fiscale prevăzută de jaloanele 207, 208 și 237 din PNRR și în tabelul 5 din PBSTM un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii;
• c) implementarea măsurilor de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare cu + 0,5% din PIB începând cu anul 2026;

Datoria publica

Proiecțiile privind datoria publică și cele privind cheltuielile cu dobânzile sunt realizate în conformitate cu prevederile Reg. 2024/1263 din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului și în concordanță cu metodologia convenită de comun acord de Uniunea Europeană (UE)2 și aplicată pentru toate statele membre UE.

Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB potrivit Figurii nr.5 indică o evoluție ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, urmată ulterior de o evoluție descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041).

Activitatea operațională

În ceea ce privește activitatea curentă, cunoscută și ca activitate operațională, la nivelul bugetului general consolidat situația indicatorilor de sinteză pentru venituri curente (operaționale) și cheltuieli curente (operaționale) este prezentată în următorul tabel realizat de Ministerul de Finațe

În ceea ce privește veniturile curente (operaționale), se constată o creștere a ponderii acestora cu 0,9% din PIB, ca urmare a implementării reformei fiscale așa cum prevede jaloanele 207, 208 și 237 din PNRR.

Reformă care determină o creștere de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% în anul 2025.

După care, prin aplicarea măsurilor de bună colectare, digitalizare și implementarea modulelor antifraudă, procentul de creștere a ponderii acestora în PIB este de 0,5%, respectiv ajungând la 31% în anul 2026.

În ceea ce privește cheltuielile operaționale (curente) de funcționare, se constată faptul că acestea dețin o pondere de 32,9% din PIB în anul 2024.

Apoi, acestea vor ajunge să fie ajustate pe toată perioada de prognoză astfel încât să ajungă la 30,2% din PIB.

Asta în urma reducerilor cheltuielilor de personal pe toată perioada de prognoză, a cheltuielilor materiale și servicii, precum și a cheltuielilor cu asistența socială ca urmare a implementării legii privind pensiile speciale precum și a legii privind pensiile generale.

În ceea ce privește excedentul/deficitul operațional, pentru perioada de prognoză 2025-2031, se constată un trend descrescător de la -1,8% din PIB în anul 2025 la echilibru în anul 2029.

Ulterior, situația activității operaționale să înregistreze excedent pe seama ajustării veniturilor/cheltuielilor curente astfel încât în anul 2031 acesta atinge valoarea de 0,8% din PIB sub formă de excedent.

Aceasta coincide cu momentul schimbării modelului de finanțe publice în care deficitul bugetar este alocat în întregime pentru a susține cheltuielile cu investițiile publice.

În ceea ce privește traiectoria de ajustare a cheltuielilor primare nete, a soldului primar structural și a deficitului bugetar în termeni ESA pe perioada de prognoză situația este prezentată în tabelul de mai jos al Ministerului Finanțelor.

Balanța comercială

Este de așteptat ca ajustarea balanței comerciale să se realizeze într-o măsură mai temperată pe termen mediu, pe fondul acțiunii unor factori precum: implementarea proiectelor de investiții (PNRR, MFF, fonduri naționale) care va intensifica amplificarea importului bunurilor de capital, inclusiv de înaltă tehnologie, însă cu impact favorabil pe termen lung asupra productivității, deși se prognozează o tendință descrescătoare a ratei inflației, menținerea acesteia la un nivel superior celui din regiune va limita, într-o anumită măsură, câștigurile de competitivitate.

Totuși, implementarea reformelor și investițiilor strategice asumate de România, îndeosebi cele din cadrul PNRR, urmând totodată recomandările Comisiei Europene, va sprijini reducerea dezechilibrului extern.