Reacția patronatelor după ce premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va fi nevoie de eliminarea facilităților fiscale și scăderea pragului pentru microîntreprinderi

• Guvernul se pregătește să elimine facilitățile fiscale pentru microîntreprinderi și angajații dintr-un domeniu cheie al economiei. Antreprenorii spun că măsurile ar îngropa micile afaceri și ar dezechilibra piața agroalimentară din România

Marcel Ciolacu susține că eliminarea facilităților fiscale este necesară pentru a continua să primim bani prin PNRR, dar și pentru a eșalona deficitul bugetar pe următorii 7 ani. Oamenii de afaceri avertizează că o astfel de măsură ar însemna sfârșitul pentru marea majoritate a microîntreprinderilor și ar crea probleme serioase în construcții și agricultură.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat pe 22 august, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen despre limitarea deficitului României și îndeplinirea obligațiilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Mesajele premierului

Premierul a lăsat să se înțeleagă că o primă măsură pe care Guvernul trebuie să o ia este scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro sau chiar 50.000 de euro de la 500.000 de euro, cât este prezent. Măsura ar fi necesară pentru ca România să încaseze banii din PNRR.

„Reducerea plafonului la microîntreprinderi. În funcție de calculele Comisiei, se impune o decizie politică în cadrul coaliției de guvernare, dacă vom îndeplini jalonul în acest moment sau într-o anumită proiecție de timp, sau dacă își asumă politic coaliția să renunțăm la o parte din suma din Cererea de plată 3 și să nu facem reducerea plafonului la microîntreprinderi. Cât ne costă, nu avem o sumă exactă. Guvernul a închis 99% din solicitările privind microîntreprinderile, ultima solicitare fiind reducerea plafonului. Și aici intră discuțiile tehnice între specialiștii din Finanțe și Comisia Europeană”, a explicat Marcel Ciolacu.

Antreprenorii spun însă că există o nuanță importantă în solicitarea Comisiei Europene vizavi de reducerea deficitului bugetar. 

„Nu se cere în mod explicit un anumit tip de măsură. Paradigma fiscală a microîntreprinderilor s-a schimbat de pe 1 ianuarie 2023, când micro a devenit opțional. În momentul acela, numărul societăților micro a scăzut de la 912.000, câte erau în decembrie 2022, la 495.000, câte sunt în decembrie 2023. Deci au scăzut cu peste 70%. Au migrat sau n-au mai îndeplinit condițiile în 2023. S-a diminuat plafonul de la 1.000.000  de euro la 500.000 de euro. Prin scăderea plafonului s-a înjumătățit numărul de societăți micro. Asta a fost primul efect”, a detaliat Loredana Mihăilă, vicepreședinte OFA UGIR, coordonator al domeniului Fiscalitate, expert contabil, consultant fiscal și expert judiciar specializat în fiscalitate, pentru termene.ro.

Am ajuns la nivelul anului 2016 ca număr de microîntreprinderi

Practic, pe 30 decembrie 2023, numărul de microîntreprinderi din România era egal cu cel din 2016, când plafonul de impozitare era 100.000 euro, potrivit datelor ANAF. Un alt detaliu important este că, de fapt, plafonul de impozitare al microîntreprinderilor în prezent nu este 500.000 de euro, ci mult mai mic.

 „Suntem undeva la 200.000 de euro, după calculele mele. Acest plafon a scăzut prin inflație și prin introducerea cotei de 3% impozit micro de la 60.000 euro. Numărul de microîntreprinderi este limitat la maxim, ceea ce evident nu e o măsură bună. Practic, și-au atins obiectivul. Vorbim de reducerea numărului societăților care aplică regimul de microntreprindere, ca să înceapă să plățească impozit pe profit”, susține Loredana Mihăilă.

Oamenii de afaceri spun că, de fapt, impozitul pe profit de 1% se aplică  doar până la limita a 60.000 de euro, iar tot ce depășește acest plafon, este impozitat cu 3%. O altă problemă sunt așa numitele firme legate. Este vorba despre persoanele care sunt asociate la mai multe societăți, iar plafonul micro de 500.000 euro se calculează pentru toate firmele cumulat.

„Dacă există un grup de firme legate de structura asociativă, ca să poți aplica regimul de micro, cifra de afaceri se calculează la nivel de grup de firme. Dacă un asociat are 25% din patru firme, deja ele sunt legate și acele patru firme adună plafonul de care vorbeam. Cel mai corect față de mediul de afaceri este să se renunțe definitiv la micro cel mai devreme la 1 ianuarie 2026 sau să nu mai modifice absolut nimic cel puțin 5 ani”, crede vicepreședintele OFA UGIR. 

„Facilitățile fiscale se dau în zonele în care statul e nevoit să intervină”

Primul ministru a vorbit și despre o posibilă eliminare a facilităților fiscale pentru forța de muncă. Și aceasta ar fi o condiție impusă de Comisia Europeană pentru ca planul de 7 ani de scădere a deficitului să fie aprobat.

„Măsurile de corecție posibile includ eliminarea unor facilități fiscale pentru unii angajați și pentru microîntreprinderi, creșterea unor taxe și impozite, reducerea cheltuielilor bugetare”, a declarat Marcel Ciolacu.

Și în acest caz, antreprenorii cred că Guvernul se uită în direcția greșită când vine vorba de reducerea deficitului bugetar. 

„Reducerea deficitului ar trebui să vizeze scăderea cheltuielilor bugetare. Toți oamenii de afaceri din construcții au predictibilitate până în 2028. Teoretic aveau. Prefer predictibilitate până în 2028, că așa a fost introdusă facilitatea pentru construcții. A mai ramas doar impozitul pe salarii, contribuția la sănătate se achită încă din octombrie anul trecut”, exemplifică Loredana Mihăilă.

O altă facilitate fiscală vizează agricultura și a fost introdusă acum 2 ani, în condițiile în care piața agroalimentară din România a căzut pe fondul conflictului din Ucraina. 

„Din câte știu eu nu s-a terminat conflictul în Ucraina și avem aceleași probleme și de obicei facilitățile fiscale se dau în zonele în care statul este nevoit să intervină astfel încât să mențină echilibrul. Dacă s-ar elimina aceste facilități, evident s-ar produce un dezechilbru pe acele domenii”, încheie expertul fiscal.