Ce este și cum funcționează PatrimVen, sistemul informatic care colectează date despre veniturile și proprietățile fiecărui român

• Digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a impus și crearea unei platforme care să colecteze veniturile și bunurile deținute de o persoană fizică. Sistemul a fost adoptat în urmă cu trei ani și aplicat începând cu 2022 și a fost denumit PatrimVen.

Serviciul informatic PatrimVen ofere instituțiilor publice acces la datele disponibile cu privire la patrimoniul și veniturile cetațenilor. Potrivit ANAF, acesta este utilizat de fisc în diverse scopuri, de exemplu pentru determinarea patrimoniului persoanelor care au debite către bugetele locale, în vederea măsurilor de executare silită (poprire etc.) sau în vederea impunerii (a II-a casa etc.) sau pentru determinarea veniturilor și patrimoniului unei persoane care solicită ajutor social.

Sistemul informatic poate fi accesat la adresa https://epatrim.anaf.ro.

Exemple de utilizare, conform ANAF:

• Pentru determinarea patrimoniului persoanelor care au debite către bugetele locale, în vederea măsurilor de executare silită (poprire etc.) sau în vederea impunerii (a II-a casa etc.)
• Pentru determinarea veniturilor și patrimoniului unei persoane care solicită ajutor social

Legislația

Ordonanța Guvernului nr. 11/2021 a introdus, începând cu 1 martie 2022, pentru  autorităţile/instituţiile publice și de interes public, obligația de înrolare în sistemul informatic numit PatrimVen.

Ordinul ministrului finanțelor nr. 109/2022 (OMF nr. 109/2022) aprobă procedura de înrolare a autorităților publice, a instituțiilor publice și de interes public din administrația publică centrală și locală în sistemul informatic PatrimVen și utilizarea serviciilor PatrimVen în situația în care acestea trebuie să își îndeplinească obligațiile prevăzute de lege, dar și pentru realizarea schimbului de informații.

Utilizarea informațiilor și oferirea de servicii prin sistemul informatic PatrimVen se va face pe baza unui protocol de aderare care cuprinde lista serviciilor disponibile și descrierea interfețelor de acces la acesta, denumit PASS, cu scopul de a permite colaborarea dintre autoritatea publică, instituția publică sau instituția de interes public din administrația publică centrală/locală și Ministerul Finanțelor sau Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Datele disponibile

Serviciile care pot fi solicitate prin PatrimVen/PASS sunt:

• Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare;
• Contribuții de asigurări sociale;
• Adeverința de venit;
• Informații despre veniturile lunare;
• Informații despre veniturile anuale din ultimii doi ani fiscali; Bunuri (clădiri, terenuri, vehicule);
• Certificat de atestare fiscală;
• Date referitoare la situația fiscală;
• Declarația D394 – Livrări;
• Date referitoare la situația financiară;
• Cazierul fiscal;
• Registrul central al fiduciilor și al construcțiilor juridice similare fiduciilor;
• Registrul achizițiilor de locuințe cu cotă redusă de TVA de 5%;
• rapoarte de audit sau rapoarte informative.

„Obiectul Protocolului de aderare la serviciile sistemului informatic PatrimVen (PASS) îl reprezintă colaborarea dintre autoritatea publică, instituția publică sau de interes public din administrația publică centrală şi locală şi Ministerul Finanțelor, respectiv ANAF, în ceea ce priveşte solicitarea şi oferirea de servicii prin sistemul informatic PatrimVen, pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice ale autorităţii/instituţiei publice sau de interes public din administrația publică”, explică reprezentanții PwC România.

Autoritățile publice, instituțiile publice și instituțiile de interes public din administrația publică centrală și locală au obligația de a respecta secretul fiscal al informațiilor obținute, mai susțin reprezentanți PwC România.

Sistemul PatrimVen devine obligatoriu din 1 martie 2025 pentru autoritățile fiscale locale

Potrivit proiectului de ordin, „începând cu 1 ianuarie 2025 organele fiscale locale pot decide transmiterea tuturor informațiilor, inclusiv cele prevăzute în formularul 401, prin intermediul sistemului informatic PatrimVen, caz în care sunt exceptate de la depunerea acestui formular. În acest caz, organul fiscal local notifică organului fiscal central această opțiune, aceasta neputând fi modificată”.

Documentul mai prevede că începând cu ”1 martie 2025 organele fiscale locale au obligația transmiterii informațiilor privind clădirile, terenurile și mijloacele de transport deținute de persoane fizice și juridice declarate de acestea potrivit Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, numai prin intermediul sistemului informatic PatrimVen”.

Penalități de până la 5.000 de lei

Proiectul include informații și cu privire la penalitățile aplicate în cazul nerespectării obligațiilor ce revin organelor fiscale.

Astfel, se menționează în draft „netransmiterea, transmiterea cu întârziere, transmiterea incorectă şi/sau incompletă de către organele fiscale locale a informaţiilor prevăzute la art. 60 alin. (4) şi art. 68 alin. (2) constituie contravenţie, dacă fapta nu au fost săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei”.

Și notarul are acces la sistem

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1032 din 14 noiembrie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 4705/2023 privind modificarea Procedurii de stabilire a schimbului de informații între Agenția Națională de Administrare Fiscală, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor Publice nr. 1.489/2018.

Ori de câte ori se dezbate succesiunea unei persoane fizice decedate, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 160 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, în scopul obţinerii certificatului de atestare fiscală, notarul public accesează platforma PatrimVen.

Accesează platforma ca utilizator înregistrat de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. Apoi, descarcă formularul şi completează informaţiile, astfel cum sunt solicitate de aplicaţia informatică.

Notarului public i se pun la dispoziţie în platforma informatică mesajele ce conţin CAF-ul în format electronic.

Regulile de urilizare a PatrimVen

Fiscul a stabilit și regulile prin care se folosește sistemul

• Dreptul de acces la serviciile sistemului informatic se acordă autorităților/instituțiilor publice, denumite în continuare A/IP.
• Dreptul de acces al A/IP se exercită de către personalul desemnat în acest scop de către A/IP dintre angajații proprii.
• Dreptul de acces se solicită și se înregistrează la Ministerul Finanțelor Publice, respectiv la Agenția Națională de Administrare Fiscală prin organele fiscale teritoriale, conform prezentei proceduri.
• Identificarea persoanelor se face cu certificate digitale calificate, emise de autorități de certificare acreditate, precum și cu certificate digitale necalificate recunoscute de către MFP.
• Identificarea persoanelor se va putea face și cu alte mijloace de identificare, în funcție de evoluția tehnologică și de nivelul de securitate necesar.
• Persoanelor li se atribuie drepturi de acces, denumite roluri, în funcție de atribuțiile de serviciu stabilite de către A/IP.
• Procesul prin care unei persoane i se atribuie un rol se numește înrolare.
• Unul dintre rolurile atribuite cel puțin unei persoane dintr-o A/IP este acela de „administrator al drepturilor de acces ale utilizatorilor, pe scurt „administrator de interoperabilitate”.
• Pentru fiecare A/IP pot fi acordate maximum două roluri de administrator de interoperabilitate”. 1.10. Procedurile de înrolare a administratorului de interoperabilitate sau a altor categorii de utilizatori pot fi diferite.
• Pentru a putea înrola alte categorii de utilizatori este obligatoriu ca A/IP să aibă cel puțin un administrator de interoperabilitate înrolat.
• Pentru a putea înrola alte categorii de utilizatori, de regulă, nu este necesară prezența fizică a persoanei sau prezentarea de documente pe hârtie.
• A/IP asigură mijloacele de verificare a accesului la sistemul informatic, bazat pe înscrierea motivului accesării datelor din sistemul informatic, astfel încât din analiza acestora să rezulte dacă datele au fost accesate în conformitate cu legislația în vigoare și pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu sau în alte scopuri.

„Se pot înregistra maximum două persoane cu drept de administrator de interoperabilitate pentru o instituție”, se mai precizează în documentele ANAF.