SURSE | Veniturile excepționale ar putea fi câștigurile financiare anuale extra salariale care trec de un prag stabilit prin lege

• Premierul Marcel Ciolacu a anunțat de mai multe ori că susține introducerea unei impozitări pe veniturile excepționale. Unii specialiști consultați consideră că acest model fiscal ar însemna practic o renunțare la impozitarea unitară, prin cotă unică a tuturor veniturilor. Aceasta deoarece veniturile excepționale ar urma să aibă cote de impozitare mult mai mari decât taxele actuale pe venit.

În acest moment, inițiativa introducerii unor impozite pe veniturile excepționale este doar un proiect al unui partid din actuala coaliție de guvernare. Este vorba de PSD, care, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, consideră că actualul sistem fiscal din România nu este optim pentru a limita deficitul public din ce în ce mai mare.

Inițiativa impozitării veniturilor excepționale

Premierul a anunțat în mai multe rânduri că are în vedere introducerea unui impozit pentru veniturile excepționale. Însă impozitarea veniturilor excepționale nu va rezolva problema deficitului pentru că acestea au caracter periodic și nu pot fi o sursă constantă de venituri la buget, declara zilele trecute Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe, pentru Termene.ro.

Am reușit să aflăm de la reprezentanți ai coaliției care este schița actuală a impozitării veniturilor excepționale.

Impozitul care trebuie reținut se stabilește prin aplicarea cotei de impunere de 10% la venitul brut. Impozitul care trebuie reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul.

Pragul brut al veniturilor excepționale

Liderii PSD, membrii partidului cu expertiză în domeniul fiscal și experții fiscali apropiați de acest partid au trimis încă de la începutul lunii februarie mai multe propuneri pentru a creiona o bază legală pentru aplicarea impozitării pe veniturile excepționale.

Una dintre propuneri precizează că veniturile excepționale să însemne practic orice venit realizat în afara salariului sau a veniturilor asimilate salariilor peste un anumit prag.

Mai exact, dacă un contribuabil câștigă într-un an fiscal mai mult de 50.000 de euro peste veniturile salariale, atunci suma care trece de 50.000 de euro va fi impozitată ca venit excepțional.

„Însă nu s-a stabilit la una sau două variante finale. Suntem departe de acel moment. Cert este că probabil aceasta va fi formula. Veniturile salariale și asimilate vor rămâne neschimbate ca taxare. Orice venit peste cele salariale care trece de un anumit prag – de 50.000 de euro, 100.000 de euro – va fi taxat ca impozit excepțional”, ne-a declarat un expert în domeniu care a fost consultat de partidul de guvernământ.

Dacă o persoană nu are venituri salariale sau asimilate, va trebui să achite taxe pe veniturile excepționale.

„Poate această variantă fiscală este una optimă și pentru a scoate multe dintre contractele de muncă simulate sub alte forme de contracte”, ne-a mai spus sursa.

Procentul care va fi aplicat pe veniturile excepționale

În acest moment, propunerile privind taxarea veniturilor excepționale se situează între 16%, 20% și 45%, chiar 50%.

„Variantele pleacă de la 16, 20%. Cele mai agresive merg până la o taxare a acestor venituri la cote asemănătoare cu cele pe salarii. În schimb, contribuabilii să aibă asigurări mai bune și pensii mai mari, logic. Cele mai multe variante se îndreaptă spre 25%-30% din veniturile excepționale”, ne-a mai spus sursa cu care am discutat.

Dificultățile legislative

Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe, ne explică: „În plus, sunt greu de definit. Ce se poate include în această categorie? Se vorbea despre veniturile din vânzarea de terenuri sau alte active, dar nici aici nu vorbim de câștiguri atât de mari, în niciun caz ca în 2007-2008”.

Potrivit acestuia, reprezentanții Executivului evită să vorbească despre creșterea taxelor pentru că ne aflăm în an electoral. Însă, cel mai probabil, cele două măsuri, respectiv majorarea TVA și trecerea la impozitul progresiv, devin inevitabile de la anul, date fiind presiunile din partea Comisiei Europene.

„Legislația în sine nu este dificil de abordat. Desigur, trebuie o decizie politică în acest sens și mai ales o necesitate fiscală. Cred că este momentul ca veniturile de un milion de euro realizate din tranzacții imobiliare, dividende, orice tip de tranzacție cu valoare mare să fie impozitate cu mai mult”, ne-a mai spus sursa.

„Nu este nimic sensibil de legiferat la categoria veniturilor excepționale. Spre exemplu, dacă un contribuabil cumpără un automobil din veniturile salariale cu 100.000 de euro și îl vinde peste doi ani cu 70.000 de euro, nu va fi impozitat excepțional pentru că se poate preciza în lege că veniturile obținute din vânzarea bunurilor obținute din venituri salariale, care se depreciază sub valoarea inițială, nu sunt impozitate excepțional. Însă, dacă vinzi un teren cumpărat din salariu cu 50.000 de euro și îl vinzi cu 500.000 de euro, cred că este normal să fii impozitat pe diferența de 450.000 de euro”, ne mai spune expertul.

Simulare

Putem lua ca exemplu un contribuabil care, pe lângă veniturile salariale sau cele asimilate, câștigă într-un an fiscal o sumă de 200.000 de euro din vânzarea unui drept sau bun. Apoi, luăm ca bază de calcul pragul de 50.000 de euro peste care orice venit anual ar putea fi considerat excepțional. În cele din urmă, aplicăm un procent de 25 pentru impozitarea acestui venit excepțional.

Rezultă că persoana din această situație va fi taxată cu 10% pentru primii 50.000 de euro și cu 25% pentru 150.000 de euro, restul sumei încasate ca venit excepțional.

Asta face ca acest contribuabil să încaseze din venitul brut de 200.000 de euro o sumă netă de 157.500 de euro. Statul ar urma să încaseze 42.500 de euro.

Totul este doar la stadiul de inițiativă

Dacă se va introduce taxarea pe veniturile excepționale se va decide doar la finalul anului 2024 sau începutul anului 2025. Acest lucru ne-a fost confirmat de membrii partidelor din coaliția de guvernare formată până la alegerile din noiembrie.

„Nu s-a pus în discuție acest lucru sub nicio formă (creşterea de TVA şi impozitul progresiv – n. red.). Încercăm să nu ne atingem de ceea ce înseamnă taxa pe valoare adăugată. Sigur, aici sunt declaraţii peste declaraţii în spațiul public. Sub nicio formă n-am luat în calcul impozitul progresiv. Cota unică cu sistem de deductibilităţi a agreat-o şi domnul prim-ministru. Ca alternativă, eu cred că trebuie să avem măsuri fiscale care să nu dărâme şi să nu afecteze mediul de afaceri“, a spus Marcel Boloş zilele trecute în cadrul emisiunii ZFlive.