Viața de antreprenor de editură în România. Țara noastră are cea mai slabă piață de carte din Europa

• Editura „Gri” este una dintre ultimele edituri apărute în România. Este vorba de o editură care nu se adresează mediului universitar, acolo unde profesorii sunt nevoiți să publice pentru a avansa în carieră. Antreprenorul care deține și administrează Editura „Gri” este Viorel Ilișoi, fost jurnalist specializat în reportaje.
• Viorel Ilișoi crede că românii nu prea mai citesc cărți. „Nu se citește. Lumea ascultă manele și urlă la meciuri”, este concluzia sa de la firul ierbii afacerii cu cărți.
• Asta pentru că România este pe ultimul loc în Europa la cumpărarea de cărți, cu o piață de carte de doar 60 de milioane de euro pe an. Este nerentabil să editezi carte în România pentru că nu rămâi cu nimic, mai ales dacă decizi să îți vinzi cărțile prin librării, care percep 50% din valoarea fiecărui volum publicat.

Să deschizi o afacere de editare de carte în România și să o menții pe linia de plutire este o adevărată aventură. O spune Viorel Ilișoi, un cunoscut jurnalist și scriitor: „Nu se citește în România. Lumea ascultă manele și urlă la meciuri”.

Și-a deschis în 2013 editura Gri pentru că a intuit că marile ziare vor renunța la edițiile tipărite și se vor concentra pe site-uri. Gazetarul spune că în momentul de față o afacere de editare de carte în România este una păguboasă, falimentară. 

„Am zis hai să fac editura asta, să scot cărțile mele, ale prietenilor, măcar le citim noi între noi. A fost un calcul, dar n-a ieșit. Și atunci a rămas doar o pasiune mea, ca dacă am niște bani și n-am ce face cu ei, scot o carte”, explică scriitorul.

Ne dezvăluie că, în momentul de față, editura lui mai are 1.000 de lei în cont, iar luna viitoare va trebui să plătească dările la stat din buzunarul propriu. Face singur totul, pornind de la corectura textelor până la tehnoredactare.

De ce nu merită să vinzi cărți prin librării

Costul unei cărți diferă în funcție de tipul de hârtie și de cerneala care se folosește, dar și de tiraj. Dacă se scoate un număr mare de volume, costul pe bucată va fi mai mic. 

„Hârtia s-a scumpit de trei, patru ori, plus că au dispărut anumite timpuri de hârtie. Erau niște tipuri de hârtie intermediară și acum au rămas cele mai scumpe și cele mai proaste”, spune Viorel Ilișoi.

Uneori, o carte subțire costă mai mult decât una mai groasă pentru că în calcul intră și tipul de tipar care se folosește. „Dacă tirajul este mare, să zicem de cel puțin 1.000 de exemplare, discutăm de vreo 7-8 lei bucata. O carte mai subțire o să ajungă la 100-150 lei bucata”, punctează jurnalistul.

Tocmai de aceea încearcă mereu să scoată tiraje de cel puțin 1.000 de volume, pentru că astfel prețul pe bucată este mai convenabil. De pildă, o carte pe care o tipărește cu 25 de lei, o vinde cu 40 de lei. Din diferența de preț plătește facturile și rămâne cu doar câțiva lei.

Spune că nu se merită să îți vinzi cărțile prin librării pentru că îți cer 50% din prețul de vânzare și atunci chiar nu mai rămâi cu nimic. În plus, în ultimii ani statul a triplat impozitele și a dublat impozitul pe dividente de la 5 la 10%.

Cea mai slabă piață de carte din Europa

Editarea de cărți ar trebui să fie o afacere, dar în România nu este deloc așa. Potrivit Asociației Editorilor din Europa, țara noastră ocupă ultimul loc după Bulgaria și chiar Moldova la cumpărarea de cărți.

Marea Britanie are de departe cea mai mare piață de carte din Europa, cu vânzări anuale de 7 miliarde de euro. Este urmată de Germania și Franța, unde se cumpără cărți de 5 miliarde de euro. Polonia iese în evidență în acest clasament cu vânzări de cărți de aproape un miliard de euro în fiecare an. 

„În România piața de carte este de 60 de milioane de euro pe an. Deci, până la miliardul Poloniei ne-ar mai trebui 940 de milioane de euro. Ungaria, care are jumătate din populația României, are o piață de carte dublă ca valoare, deci avem o problemă foarte mare”, încheie Viorel Ilișoi.