Răspunsul din care reiese că Guvernul României nu susține menținerea cotei unice până în 2033

• Executivul nu susține proiectul de lege care propune menținerea cotei unice până la data de 31 decembrie 2033, păstrarea cadrului normativ care reglementează cota unică de impozitare asupra veniturilor și profiturilor. Analiza guvernamentală se bazează pe norme legislative care ar fi încălcate, dar și pe înțelegerile cu Comisia Europeană dacă s-ar aproba în Parlament și ar menține cota unică încă nouă ani.

Propunerea legislativă depusă în Parlamentul României privind menținerea cotei unice de impozitare până la finalul anului 2033 a fost analizată și de experții Guvernului României. Analiza Executivului de la Palatul Victoria a ajuns la concluzia că proiectul nu poate fi aplicat, astfel guvernul a respins proiectul.

„Având în vedere considerentele menționate, guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”, este concluzia punctului de vedere transmis de la Palatul Victoria. De precizat că analiza guvernamentală este doar consultativă și nu poate opri o inițiativă dacă aceasta primește acceptul comisiilor de specialitate din camerele parlamentare și ajunge la vot în plen, mai întâi în Senat și apoi în Camera Deputaților.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (31), prin care se instituie interdicția de modificare, până la data de 31 decembrie 2033, a cadrului normativ care reglementează cota unică de impozitare asupra veniturilor și profiturilor.

Nemulțumirile Guvernului României

Executivul de la Palatul Victoria a enumerat mai multe motive pentru care consideră că proiectul nu trebuie aprobat în Parlament.

„Inițiativa legislativă nu instituie norme suficiente care să evidențieze cu claritate intenția de reglementare și nu asigură identificarea impozitelor care intră în sfera de aplicare a prevederilor propuse, în condițiile în care aceasta are ca obiect protejarea cotei unice de impozitare asupra veniturilor și profiturilor, noțiune cu caracter general, nedefinită de Codul Fiscal”, explică reprezentanții guvernamentali.

În acest context, din perspectiva impozitării profitului/veniturilor persoanelor juridice române, introducerea prevederilor care reglementează neadoptarea/neaprobarea pe o perioadă de 10 ani a unor acte normative prin care se modifică, se completează sau se elimină cota unică de impozitare asupra veniturilor și profiturilor, ar conduce la:

•  dificultatea aplicării normei propuse, deoarece aceasta nu asigură prevederi suficiente și neechivoce de identificare a impozitelor vizate de propunerea legislativă;
• necorelare cu reglementările fiscale în vigoare, în condițiile în care, în domeniul fiscal menționat mai sus, sunt legiferate, în prezent, impozite cu cote și baze de impozitare diferite, precum:
  – impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim;
  – impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine;
  – impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale;
  – impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru care sunt prevăzute două cote de impozitare, de 1%, respectiv 3%.

Acordurile României cu UE

„De asemenea, componenta de reformă fiscală din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează și revizuirea cadrului fiscal, respectiv alinierea sistemului de impozitare cu actuala și viitoarea etapă de dezvoltare economică a României, prin îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale, precum și eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal”, mai amintesc experții guvernamentali.

Punctul de vedere al guvernului mai atrage atenția că „instituirea unei interdicții temporare de legiferare într-un anumit domeniu este de natură a aduce atingere rolului Parlamentului, astfel cum acesta este reglementat în cuprinsul art. 61 alin. (1) din Constituția României, republicată, conform căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”.

Astfel, printr-un act infraconstituțional „nu pot fi restrânse condițiile în care Guvernul poate acționa ca și legiuitor delegat, conform art. 108 și art. 115 din Constituție, în caz contrar urmând a fi încălcate aceste dispoziții din Legea fundamentală”, se mai precizează în analiza guvernamentală.

Despre inițiativa legislativă

Propunerea legislativă urmărește să asigure menținerea cotei unice de impozitare pentru o perioadă de zece ani, continuând astfel linia politică promovată în ultimele două decenii. Cota unică aplicată acum este 10%. „Scopul măsurii este de a consolida predictibilitatea și stabilitatea fiscală în România, oferind certitudine atât investitorilor, cât și cetățenilor în ceea ce privește mediul fiscal pentru următorul deceniu”, se precizează în inițiativă.

Mai trebuie precizat că proiectul cere menținerea cotelor unice, dar guvernele pot schimba procentele acestor cote unice. În prezent:

•  cota de impozit pe profit este de 16%;
•  cota unică de impozitare pe venit este de 10%;
• cota unică de impozitare pentru dividende este de 8%.

„Dezbaterea acestei propuneri legislative se anunță a fi una deosebit de importantă, având în vedere impactul pe care politica fiscală îl are asupra economiei și societății în ansamblul său. Se așteaptă că reprezentanții din Senat vor analiza în detaliu argumentele pro și contra menținerii cotei unice de impozitare, luând în considerare efectele acesteia asupra creșterii economice, conformării fiscale și nivelului de trai al populației”, scriu semnatarii proiectului.

Avantajele cotei unice

În expunerea de motive pentru care susțin acest proiect, senatorii și deputații semnatari enumeră următoarele:

•  Creșterea PIB: „În plan macroeconomic, implementarea cotei unice de impozitare a avut un impact semnificativ, deoarece Produsul Intern Brut al României a înregistrat rate de creștere superioare mediei statelor din Uniunea Europeană, contribuind la accelerarea recuperării decalajelor economice”.
• Investițiile străine: „Fluxul de investiții străine directe și de portofoliu s-a intensificat, având un efect pozitiv asupra competitivității producției interne. De asemenea, s-a observat o creștere a capitalurilor autohtone și o consolidare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, împreună cu stimularea cooperării industriale transnaționale”.
• Conformarea fiscală: „În domeniul fiscal, cota unică de impozitare a contribuit semnificativ la creșterea conformării fiscale voluntare și la reducerea costurilor administrative. Aceasta a descurajat practicile de optimizare fiscală și a oferit predictibilitate investitorilor privați, stimulând planurile de afaceri pe termen lung”.
• Venituri stabile: „Din perspectivă bugetară, implementarea cotei unice a adus o creștere a veniturilor fiscale încă din anul 2005 și a demonstrat eficacitatea sa în perioadele de instabilitate economică, asigurând o sursă stabilă de venituri pentru finanțarea politicilor guvernamentale”.
• Locuri de muncă: „În plan social, cota unică a facilitat crearea unui număr semnificativ de noi locuri de muncă și a oficializat altele din economia informală în cea oficială. Aceasta a stimulat creditarea internă și sectorul construcțiilor civile, contribuind la creșterea calității vieții prin accesul la servicii sociale și la sisteme de sănătate mai bune”.

Cota unică e bună, dar să crească la 16%

Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș susține că o impozitare prin cotă unică este singura variantă benefică pentru bugetul public, dar și pentru antreprenori. Însă, expertul argumentează în favoarea revenirii la cota unică de impozitare de 16%, care ar mai reduce din deficitul înregistrat anual la bugetul public. Acum aceasta este la 10%. Fostul ministru de Finanțe se bazează pe următoarele considerente pe care le expune pe pagina sa:

• Performanța cotei unice: Sistemul de impozitare cu o cotă unică a contribuit la creșterea veniturilor la buget în perioada post-2004, de la 2,6% din PIB în 2004 la peste 3,5% din PIB după 2007.
• Impactul reducerii cotei de impozitare: Reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% a determinat o scădere semnificativă a veniturilor la buget, de la 3,68% din PIB la 2,2% din PIB în doar doi ani. Această scădere a fost accentuată de scutirile de impozit introduse în 2017 și 2019 pentru anumite categorii de lucrători.

Gabriel Biriș susține că revenirea la cota unică de 16% ar trebui să fie însoțită de măsuri complementare, cum ar fi:

• Reducerea contribuțiilor sociale (CAS și CASS) de la 25% la 21% și, respectiv, de la 10% la 8,9%.
• Plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale la maxim 3 salarii medii pe lună (36 pe an) pentru a limita povara fiscală pentru angajați și persoanele cu venituri independente.
• Eliminarea scutirilor de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale.
• Impozitarea cu impozit pe profit a companiilor care obțin venituri majoritar din consultanță și management.

Amenințarea cotei progresive

Proiectul de lege vine și ca răspuns la incertitudinea din cadrul alianței de guvernare asupra sistemului de impozitare care va fi aplicat în România în viitor.

Premierul Marcel Ciolacu este unul dintre cei care susțin că impozitarea pe venituri trebuie crescută printr-o impozitare progresivă. Acesta susține că impozitarea progresivă va face și ca taxele pe forța de muncă să scadă.

„Sunt unul dintre susținătorii impozitului progresiv. Peste tot în lume, unde ai venituri cumulate, nu venituri doar din salariu, am venituri cumulate. Am salariu, unde îmi plătesc impozitul – l-am dat deoparte. Peste tot în lume nu plătesc 10%, chiar dacă îl vinzi cu 1.200, chiar dacă îl vinzi cu 10 milioane. După anumite praguri, îți vine altă impozitare”, a declarat Marcel Ciolacu într-o emisiune de la Antena 3 de la începutul lunii martie.