235 milioane de euro pentru firmele din domeniul medical. Banii sunt oferiți pentru dotarea a 3.000 de cabinete medicale

Cinci programe ce totalizează 235 de milioane de euro au drept destinație reabilitarea și dotarea a 3.000 de cabinete medicale. Prioritate au cele din mediul rural sau urban mic în încercarea de reducere a decalajului referitor la serviciile medicale.

Măsurile sunt cuprinse într-un proiect de Hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Sănătății în vederea îndeplinirii țintelor și jaloanelor asumate prin Planul de Redresare și Reziliență al României.

În prezent, aproximativ 11% din populație rămâne neasigurată și are acces doar la un pachet restrâns de servicii. Procentul de populație care beneficiază de o formă de asigurare de sănătate a scăzut, cu un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural. O mare parte a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă în agricultură și a populației rome din mediul rural nu beneficiază de o asigurare de sănătate. 

Procentajul populației rurale asigurate a scăzut la 65,6% în 2016, în comparație cu 66,3% în 2015 și cu 75,8% în 2014, arată inițiatorii HG.

Problema medicilor în mediul rural

Conform datelor centralizate, nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este cu aproximativ 28% mai mare în zonele rurale decât în întreaga țară. 

„Rețeaua de medici de familie este, în principal, o rețea de servicii private de asistență medicală, cu stimulente insuficiente pentru medicii din zonele rurale, care migrează către zonele urbane, mai dezvoltate, ceea ce face acoperirea să fie mai redusă în zonele sărace”, arată inițiatorii HG.

Serviciile medicale de medicină de familie suferă de un deficit de personal și infrastructură, dar și de o distribuție neuniformă în județe, regiuni, cu precădere între mediul rural și cel urban. 

Astfel, 328 de comune din România nu au niciun medic de familie, 2,5% din populație nu are niciun medic de familie în comuna de reședință, din 1.414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2.187 de medici de familie. 

Doar 1.496 de localități (47%) au suficienți medici de familie, iar 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă. Cel mai mare excedent este în municipiul București, urmat de alte centre universitare (ex: Craiova, Cluj, Timișoara și Iași).

Cheltuielile cu asistența medicală preventivă sunt cu mult sub media UE (1,8%), față de 3,1%. Cheltuielile cu asistența medicală sunt în continuare orientate în mod disproporționat către serviciile medicale spitalicești, în pofida reducerii numărului de externări din spitale. Printre ineficiențele conexe se numără utilizarea ridicată a paturilor de spital, utilizarea scăzută a chirurgiei de zi și lipsa unei integrări eficace a furnizării serviciilor de asistență medicală.

Schimbări preconizate

Prin cele cinci proiecte se urmărește reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară (medici de familie) cu facilități de screening, diagnostic precoce și monitorizare a pacienților cronici, prioritizând cabinetele din mediul rural și din urbanul mic (inclusiv zone marginalizate/ defavorizate și inclusiv pentru zonele defavorizate cu populație majoritar romă sau comunități rome, după caz). 

Dotarea va cuprinde: aparatură de laborator de tip „point of care”, echipamente medicale de tipul: electrocardiograf, ecograf, mobilier medical și instrumentar medical etc; vor fi alocate, de asemenea, fonduri pentru renovarea clădirii cu scopul conformării la normele igienico-sanitare și al creșterii eficienței energetice.

Finanțarea va fi acordată cu prioritate cabinetelor medicale, astfel:

● Vor avea prioritate cabinetele din mediul rural;

● Pentru cabinetele din mediul urban, vor fi prioritizate cele din orașele de rang III, urmate de cele de rang II și de cele de rang I;

● Pentru cabinetele din mediul urban (rang II și I) vor putea accesa finanțare medicii de familie organizați într-o formă asociativă (cabinete medicale grupate; cabinete medicale asociate; societate civila medicală), care au sediul în aceeași clădire.

Dezvoltarea de caravane medicale care vor putea derula activități de screening pentru cancerul mamar și pentru cancerul cervical în zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată, inclusiv pentru zonele defavorizate cu populație majoritar romă sau comunități rome, după caz. 

Caravanele de screening (unități mobile) vor fi alocate centrelor regionale care derulează în acest moment activități de screening pentru cancerul cervical și care au deja expertiză în astfel de activități (10 caravane în 8 centre). 

Caravanele medicale achiziționate vor utiliza cea mai bună tehnologie disponibilă din punct de vedere al mediului.

Ce bugete au cele cinci programe

Pentru realizarea acțiunilor asupra dezvoltării sectorului medical prespitalicesc, Ministerul Sănătății propune realizarea unor Programe naționale de dotare cu echipamente, după cum urmează:

• a) Programului național de dotare cu echipamente a cabinetelor medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală – 180,45 milioane de euro fără TVA.
• b) Programului național de dotare cu echipamente a cabinetelor de planificare familială – 10 milioane de euro fără TVA.
• c) Programului național de dotare cu echipamente a centrelor comunitare integrate – 40,20 milioane de euro fără TVA.
• d) Programului național de dotare cu ambulanțe de terapie intensivă nou-născuți – 80,20 milioane de euro fără TVA.
• e) Programului național de dotare cu unități mobile de screening pentru cancer – 4,02 milioane de euro fără TVA.

Hotărârea de Guvern este în consultare publică până pe 19 mai iar sugestiile pot fi trimise pe adresa [email protected] până pe data de 29 aprilie.