Monitorizarea începe dimineața, de la 08.00, și va continua din 3 în 3 ore până ora 22.00.
Titlurile obligatare ale Ski Șurianu, listate la bursă
Compania Ski Șurianu listează la cota bursei românești, săptămâna viitoare, titlurile obligatare plasate la sfârșitul acestei primăveri, operațiune anunțată anterior de Profit.ro. Ski Șurianu, unul dintre cei mai mari administratori privați de pârtii, cu 11 kilometri de pârtii în Munții Sebeșului și Munții Șureanu (județul Alba) listează pe 4 noiembrie pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare AeRO al Bursei de Valori București o emisiune de obligațiuni în valoare de 7,32 milioane lei cu maturitate de 5 ani (SKI29). Inițial, compania viza atragerea sumei de 10 milioane lei, însă în plasamentul privat derulat în perioada 13-24 mai și intermediat de BRK Financial Group au participat 81 de investitori care au achiziționat cu puțin peste 73.000 de titluri având valoarea nominală de 100 de lei. Dobânda anuală este fixă, de 10,50%.
Constructorii turci de la Makyol au primit contractul pentru ultimul sector din Autostrada Transilvania
Ultimul sector necontractat din Autostrada Transilvania (A3) are de astăzi constructor desemnat, anunță autoritățile. Proiectarea și execuția secțiunilor Poarta Sălajului - Zalău și Zalău – Nușfalău a fost atribuită Asocierii de firme turcești Makyol Insaat Sanayi Turizm VE Ticaret AS - Ozaltin Insaat Ticaret VE Sanayi AS, cu suma de 6,62 miliarde de lei (fără TVA). Potrivit contractului, construcția celor două secțiuni, cu o lungime totală de 41 km, trebuie finalizată în 78 de luni (18 luni proiectare, 60 de luni execuție). Pe traseul acestui sector din Autostrada Transilvania (A3) va fi construite inclusiv Tunelul Meseș (în lungime de 2,89 km), cel mai lung tunel de autostradă din România. Acest tunel este format din două galerii unidirecționale care împreună totalizează 5,78 km, conform Profit.ro.
România încasează tot mai puține taxe raportat la PIB
România s-a clasat și în 2023 pe penultimul loc în UE (înaintea Irlandei, stat cu o situație aparte) în privința ponderii veniturilor fiscale în PIB – de doar 27% din PIB, reiese din datele publicate joi de Eurostat. România a înregistrat totodată a opta cea mai mare scădere a acestora de la nivel european – de 0,8 puncte procentuale, îndepărtându-se astfel și mai mult de media UE (la nivel european scăderea a fost de 0,7pp). Ponderea totală a taxelor în PIB, adică suma taxelor și a contribuțiilor sociale nete ca procent din produsul intern brut (PIB), a fost de 40% în UE în 2023, în scădere comparativ cu 2022 (40,7% din PIB). În zona euro, ponderea taxelor în PIB a scăzut, de asemenea, de la 41,4% în 2022 la 40,6% în 2023. În termeni absoluți, în 2023, veniturile din taxe și contribuții sociale au crescut cu 308 miliarde de euro în UE comparativ cu 2022, ajungând la 6.883 miliarde de euro, anunță Curs de Guvernare.
Ministrul Agriculturii a amânat, dar nu a renunțat „cu totul” la plafonarea adaosului pentru toate alimentele procesate
Ministerul Agriculturii a decis să amâne controversatul proiect de ordonanță care prevedea plafonarea adaosului comercial la maximum 20% pentru zeci de mii de produse alimentare procesate în România. În schimb, intenționează să înființeze un comitet de monitorizare a prețurilor, conform informațiilor Economedia.ro. Acesta a precizat că nu s-a renunţat la plafonarea adaosului comercial la toate produsele procesate în România, însă prin această iniţiativă de monitorizare îşi propune să rezolve problemele semnalate în piaţă privind adaosurile comerciale nejustificat de mari pentru produsele româneşti comparativ cu cele din import. „Ieri (miercuri n.r.) am avut o discuţie cu retailerii şi cu procesatorii. Am stabilit ca în perioada următoare să facem un comitet de monitorizare din care vor face parte trei reprezentanţi ai zonei de retail, trei reprezentanţi ai procesatorilor, un reprezentant al Consiliului Concurenţei şi unul din cadrul ministerului, iar grupul va fi coordonat de către mine. Pentru că în momentul de faţă avem în vigoare până la finele anului ordonanţa privind plafonarea celor două 21 de categorii de produse, vor fi monitorizate tot, până la 31 decembrie, prezenţa la raft a produselor româneşti, preţurile produselor alimentare şi adaosul comercial pentru produsele româneşti, cât şi pentru cele din import, pe toate categoriile”, a precizat Barbu.
IMM-urile nu mai găsesc ușor forță de muncă
Aproximativ 88,5% din IMM-urile românești au raportat anul trecut dificutăți în recrutarea de lucrători cu competențe adecvate. Problema este mai accentuată în cazul întreprinderilor mijlocii (cu un număr de angajați între 50 și 249), unde România se înscrie în grupul de state – format împreună cu Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, și Slovacia – unde mai mult de 9 din 10 firme reclamă dificultăți în a găsi lucrători ce dețin competențele de care au nevoie. Rata locurilor de muncă vacante (LMV) în UE a scăzut ușor, de la 3% în al doilea trimestru al anului 2022 la 2,6% în al treilea trimestru al anului 2023, cu valori mai mari, de cel puțin 3,5%, în Austria, Belgia, Cehia, Germania și Țările de Jos. În România, rata LMV era anul trecut de 0,78%, în scădere cu 0,12 puncte procentuale faţă de 2022. De asemenea, România a avut și o forță de muncă potențială adițională (9,1%), din care se puteau recruta lucrători, mult mai ridicată decât cea din Polonia sau Cehia – de 4,8%, respectiv 6,4%, anunță Curs de Guvernare.
.png)
.png)
.png)
