România ar avea o forță de muncă inactivă de 140.000 de persoane

România ar avea o forță de muncă inactivă de 140.000 de persoane
12% din potențialul de muncă al UE rămâne neexploatat, conform unui studiu Eurostat. România se situeză sub această medie, cu 9,1.

În 2023, gradul de neutilizare a forței de muncă a reprezentat 12,0% din forța de muncă extinsă, ceea ce înseamnă că 27,1 milioane de persoane cu vârste între 15 și 74 de ani din UE ofereau o forță de muncă neutilizată pe piață.

Cine intră în această categorie

Acest lucru s-a întâmplat fie pentru că erau șomeri, subocupați, în căutare de loc de muncă deși nu erau disponibil imediat, fie disponibil să lucreze dar fără a căuta activ.

Gradul de neutilizare a forței de muncă ajută la înțelegerea cantității de forță de muncă disponibilă dar neutilizată complet. Este folosit pentru a analiza dinamica angajării și sănătatea economică generală, deoarece un grad scăzut de neutilizare sugerează că economia folosește în mod optim resursele de muncă disponibile.

Neutilizarea forței de muncă în România

Cele mai ridicate rate ale neutilizării: Spania (20,2% din forța de muncă extinsă), Italia (17,7%), Suedia (16,4%) și Grecia (16,3%).

Cele mai scăzute rate ale neutilizării: Polonia (4,8%), Malta (5,2%), Ungaria (6,0%), Cehia (6,4%) și Slovenia (6,5%).

Pentru România, procentul inactivității persoanelor care ar putea lucra, dar nu o fac este de 9,1%.

15,3 milioane de români s-ar încadra în limitele de vârstă ale Eurostat. De aici rezultă că în România este o populație de 140.000 de euro inactivă care să corespundă procentului de 9,1 puncte procentuale.

Din rândul celor 9,1 persoane inactive pe piața muncii, aproape 5,5% sunt șomeri, iar 2,5% sunt persoanele disponibile să lucreze, dar care nu căutau activ un loc de muncă.

Componentele neutilizării forței de muncă

La nivel european, cele 12%, gradul populației inactive:

  • Șomajul reprezenta 5,8% din forța de muncă extinsă.
  • Persoanele disponibile să lucreze, dar care nu căutau activ un loc de muncă, constituiau 2,8%.
  • Muncitorii cu timp parțial subocupați reprezentau 2,5%.
  • Persoanele în căutare de muncă dar fără disponibilitate imediată erau 0,9% din forța de muncă extinsă.

Datele arată că în 24 de țări ale UE, șomajul are cea mai mare pondere în cadrul celor patru componente ale gradului de neutilizare. Cele mai mari procente de șomeri au fost înregistrate în Spania (11,7% din forța de muncă extinsă) și Grecia (10,8%).

În Țările de Jos și Irlanda, ponderea persoanelor subocupate cu normă parțială a fost cea mai mare componentă a gradului de neutilizare, cu 5,1% și respectiv 4,5%.

În Cehia, ponderea persoanelor în căutare de muncă dar fără disponibilitate imediată a fost cea mai mare, ajungând la 3,2%.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A
Distribuie acest articol