Antreprenorii ar urma să primească până la 3.000 de lei pe lună dacă angajează români șomeri din străinătate, potrivit unui proiect legislativ. În a doua inițiativă se prevede că România să actualizeze clasificările ocupațiilor cu cele din restul statelor europene. Asta pentru a permite românilor din străinătate să se angajeze mai ușor în țară. Ambele propuneri legislative modifică și completează Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului, nu a avizat cele două proiecte pentru motivul că proiectele nu precizează sursa financiară pentru a-și susține noile prevederi legislative dorite. Însă, chiar și fără acest aviz consultativ, proiectele pot ajunge să fie aprobate dacă vor trece de comisii și apoi vor fi aprobate în plenul Senatului și apoi în cel al Camerei Deputaților.
Primul proiect, al primelor de 3.000 de lei pe lună
În proiectul depus la Senat și înregistrat la inițiativa L231/2024, se propune ca antreprenorii care angajează români șomeri din diaspora să primească jumătate din salariului noului salariat. Însă, suma nu poate depăși 3.000 de lei pe lună. Finanțarea lunară de maximum 3.000 de lei ar fi acordată timp de 12 luni, an.
Conform proiectului, antreprenorii vor primi bani și din luna a 13-a de la angajarea românilor rămași șomeri în străinătate și până în luna a 24-a. Altfel spus, în al doilea an de la angajare, firma va primi însă doar 25% din salariul angajatului, dar acest procent nu poate depăși suma de 2.000 de lei pe lună.
Impactul financiar este de aproximativ 108 milioane lei în primul an de aplicare a acestor măsuri, respectiv 72 milioane lei în al doilea an de implementare pentru 3.000 de români care ar reveni în țară, estimează parlamentarii care au scris proiectul de lege.
Ce scrie în proiect
„Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini de pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, din motive neimputabile lor, prin concediere, primesc lunar, pe o perioadă de 24 de luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie:
a) 50% din salariul brut al angajatului, dar nu mai mult de 3000 de lei, în primele 12 luni;
b) 25% din salariul brut al angajatului, dar nu mai mult de 2000 de lei, în următoarele 12 luni de la împlinirea termenului prevăzut la litera a).
(2) Angajatorii au obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de minimum 12 luni de la împlinirea termenului de 24 luni prevăzut la alin. (1)”.
Proiectul al doilea
A doua inițiativă, una mai recentă, de-abia a fost înregistrată la Senat și poată indicativul B145/2024.
Proiectul dorește să schimbe modul de modul de clasificare a ocupațiilor. Mai exact, în acest moment, cadrul obligațiilor și răspunderilor unei meserii din România este dat de sistemul denumit Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). În mare parte din statele membre UE se urmează un alt sistem denumit: Clasificarea europene a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO).
Inițiativa propune ca „actualizarea clasificării ocupațiilor din România se realizează prin raportare la actualizările clasificării europene a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor, denumită în continuare ESCO, din oficiu, dar nu mai târziu de 3 luni de la data fiecărei actualizări ESCO, sau la solicitarea celor interesați sau în baza unor reglementări speciale, prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al președintelui Institutului Național de Statistică, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Consiliul Legislativ consideră că proiectul nu prevede sursele de finanțare pentru această modificare, dar nici nevoie schimbărilor.
„Mai mult, referitor la afirmația privind situația cetățenilor români din Diaspora care au fost angajați în străinătate, practicând anumite profesii sau meserii din ESCO, care se reîntorc în țară și care nu pot să își continue activitatea profesională din simplul motiv că COR nu prevede acele ocupații\precizăm că aceasta nu poate fi verificată, întrucât nu sunt menționate exemple concrete în acest sens”, se precizează în analiza reprezentanților Consiliului Legislativ.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
