Străinii ar putea lucra până la patru ani cu autorizația de muncă

• 280.000 de lucrători din afara Europei au primit drept de ședere în România în baza unui contract de muncă din 2000 și până la sfârșitul anului trecut. Însă, doar aproape 130.000 dintre aceștia mai lucrau în România.
• La Ministerul Muncii erau înregistrate doar 130.000 de contracte de muncă pentru străini non-UE la finalul anului trecut. Birocrația legislativă face ca firmele autohtone să ofere doar doi ani siguranța unui loc de muncă pentru un angajat străin. 

Un proiect legislativ plecat din Senat și trimis acum spre aprobare la Camera Deputaților dublează, până la patru ani, perioada pentru care un străin primește autorizația de muncă în România. 

În primul rând, autorizația de muncă, cea care condiționează și dreptul de ședere în România, ar urma să aibă o valabilitate de doi ani, nu doar un an ca până acum. Apoi, prelungirea acestei autorizații se poate la solicitarea firmei cu încă doi ani. Până acum prelungirea se poate face tot pentru un an.

Conform prevederilor legale în vigoare, cetățenii Non-UE pot fi angajați în România, că lucrători permanenți, pe durată determinată sau nedeterminată, cu normă întreagă, iar permisul de muncă va avea o valabilitate de un an, urmând să fie prelungit an de an cu 30 de zile înainte de expirarea termenului.

La doi străini care intră să muncească, unul rămâne în România

Senatorii au votat favorabil la începutul săptămânii, pe 25 martie, pentru adoptarea unui proiect de lege prin care se extinde la doi ani a perioadei de acordare a autorizației de muncă pentru străinii care lucrează în România. Decizia parlamentarilor are ca scop păstrarea în câmpul muncii din România a unui procent tot mai mare din cei 100.000 de străini care primesc anual dreptul de a lucra în țara noastră. 

În ultimii ani, din 2020 și până la începutul acestui an, au primit din partea Inspectoratului General pentru Imigrări dreptul de ședere în România în baza unei autorizați de muncă aproape 280.000 de străini. 100.000 în fiecare din ultimii doi ani (2023 și 2022), în anul 2021 au fost 50.000, iar în 2020 undeva la 30.000. Datele au fost puse la dispoziție de Guvernul României.

Pentru 2024, tot 100.000 de străini sunt așteptați să intre în România cu permis de ședere pentru a munci. Pentru anul 2024, Guvernul a aprobat în data de 04.01.2024, Hotărârea nr. 1338/2023 care prevede contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2024, acesta fiind de 100.000 de lucrători. 

Însă, mai puțini de jumătate din cei 280.000 de străini care au intrat din 2020 în România mai muncea în țara noastră la finele anului trecut. Conform datelor obținute de la Ministerul Muncii

„O valabilitate mai îndelungată a autorizației de muncă va reduce, atât eforturile angajatorilor, cât și volumul de muncă de la nivelul autorităților, în condițiile în care experimentăm atât o accelerare a creșterii pentru lucrării non-europeni, cât și acumulare a acestui tip de lucrători, care sunt deja integrați în piața muncii din România și pentru care autorizația de muncă trebuie prelungită în fiecare an”, se precizează în proiectul de lege aprobat luni, 25 martie, de senatori. Pentru a fi aplicat, inițiativa trebuie acum aprobată și în Camera Deputaților.

Ce s-a schimbat în proiectul aprobat de Senat

Modificările importante aprobate de senatori ar fi următoarele:

• „Autorizația de muncă se eliberează pentru o perioadă de cel mult doi ani cu excepția cazurilor prevăzute la art.6 alin 1 lit. c și lit. f.”.
• „Autorizația de muncă se prelungește automat pentru noi perioade de până la doi ani în situația continuării raporturilor de muncă cu același angajator în baza contractului individual de muncă încheiat pe perioadă determinată, prin prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă și se atestă prin permisul de ședere care se eliberează în acest scop”.
• „În cazul contractelor individual de muncă încheiate pe perioade determinate autorizația de muncă se prelungește pentru perioadă solicitată care nu poate fi mai mare de doi ani decât termenul de valabilitate a contractului. Pentru prelungirea valabilității autorizației peste perioada de valabilitate inițială a contractului este necesară prezentarea acordului scris al părților cu privire la prelungirea valabilității contractului, încheiat potrivit legii 53/2003 – Codul Mucii, cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, actul normativ aprobat în Senat mai abrogă literele a), b), d), e), g) şi h) ale alineatului 1 din articolul 7 din Ordonanța de Urgență 56/2007.

În acest sens, pentru obținerea autorizației de muncă pentru lucrătorii permanenți, angajatorul nu va mai trebui să depună la Oficiul Român pentru Imigrări mai multe documente, cum ar fi: 

• actul constitutiv al societății comerciale sau actul de înființare a persoanei juridice, precum și certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerțului, în copie și în original;
• certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului, din care să rezulte că nu s-au operat cereri de înscriere de mențiuni referitoare la existența unei hotărâri judecătorești definitive pentru săvârșirea de infracțiuni de către asociatul unic sau, după caz, de asociați, în legătură cu activitatea pe care o desfășoară sau la declararea stării de faliment;
• certificatul de atestare fiscală emis de administrația finanțelor publice privind achitarea la zi a obligațiilor către bugetul de stat;
• adeverința eliberată de agenția pentru ocuparea forței de muncă cu privire la forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant comunicat de angajator potrivit dispozițiilor legale; dovada publicării anunțului pentru ocuparea postului vacant într-un cotidian de largă circulație;
• copia procesului-verbal întocmit în urma selecției realizate pentru ocuparea posturilor vacante.

Câți și unde lucrează străinii non-UE în România

La finalul anului 2022, Ministerul Muncii raporta peste 100.000 de străini, care munceau în România. Un an mai târziu, numărul acestora crescuse la puțin peste 130.000 de muncitori, asta deși doar în 2023 au intrat în România alți 100.000 de străini pentru a munci. 

Cei mai mulți salariați cu contracte active, 27.777, figurau în statisticile oficiale, la 15 decembrie anul trecut, în Industria Prelucrătoare.

Alți 25.625 erau angajați în Construcții. Încă aproape 20.000 lucrau în Comerț, iar în HoReCa puțin peste 15.000.

Cum poate fi angajat un străin

Trei sunt etapele peste care trebuie trecute:

1. Obținerea avizului de muncă pentru lucrătorul permanent (valabilitatea avizului de angajare este de 180 de zile de la data emiterii, acesta fiind și termenul în care cetățenii străini pot solicita eliberarea vizei de lungă ședere).
2. Obținerea vizei de lungă ședere de tip D/AM pentru angajarea în muncă (valabilitatea vizei de lunga ședere este de 180 de zile cu un drept de ședere de maxim 90 de zile). Viza poate fi solicitata cu o singură intrare sau multiple intrări.
3. Obținerea permisului unic de ședere în scop de angajare (valabilitatea unui permis unic este de 1 an de zile).

„Întregul proces de angajare locala este unul consumator de timp, fiind necesare documente atât din România cât și din afara țării, de la cetățeanul străin pe care dorim să-l angajăm. Mai mult decât atât, toate cele trei etape implica aplicații online pe portalurile puse la dispoziție de autorități, urmând ca ulterior reprezentanții autorităților să emită programări pentru depunerea fizică a documentelor. Atragem atenția că termenul de soluționare pentru aceste documente curge de la data la care dosarul este depus fizic la ghișeele instituțiilor”, spune Ioana Dobre, Consultancy Manager BIA HCS.

„Un aspect important în privința cerințelor pe care angajatorii trebuie să le îndeplinească pentru a putea angaja personal Non-UE este că aceștia nu trebuie să aibă cazier judiciar sau datorii către bugetul de stat. Totodată, din practică, am observat că este recomandat că societatea să aibă și alți salariați precum și contracte în derulare sau, să presteze efectiv activitatea în domeniul în care doresc să angajeze cetățeni străini”, mai precizează Ioana Dobre.