Business News

Dezvoltarea AI-ului are deja un Premiu Nobel. A fost câștigat de cercetătorii care au dezvoltat procesul de învățare automată folosit de Inteligența Artificială

13 octombrie 2024, de

, in Start AI

Citește articolul

În Articol

Premiul Nobel pentru Fizică a fost câștigat de cercetătorii John Hopfield și Geoffrey Hinton. Distincția a fost acordată pentru munca lor asupra rețelelor neuronale artificiale. Practic, munca lor de cercetare începută în urmă cu aproape jumătate de secol stă la baza procesul de învăţare automată a reţelelor neuronale artificiale din cadrul AI-ului.

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe de la Stockholm a decis, marţi – 8 octombrie, să acorde Premiul Nobel pentru Fizică 2024 cercetătorilor John J. Hopfield şi Geoffrey E. Hinton „pentru descoperirile şi invenţiile fundamentale care permit învăţarea automată cu ajutorul reţelelor neuronale artificiale”.

Laureaţii John Hopfield (91 de ani) și Geoffrey Hinton (76 de ani), au folosit instrumente din fizică pentru a construi metode care au contribuit la punerea bazelor învăţării automate puternice de astăzi.

Amândoi au folosit și au contribuit la dezvoltarea inteligenței artificiale, dar în moduri diferite. Hopfield a contribuit la dezvoltarea rețelelor neuronale recunoscute pentru capacitatea lor de a modela procese cognitive, iar Hinton a fost un pionier în avansarea AI-ului modern, în special în învățarea profundă.

Astfel, Hopfield a adus AI-ului o bază teoretică inspirată din fizică și neurobiologie, iar Hinton a construit pe această fundație, propulsând domeniul în era modernă a învățării profunde.

Explicațiile Academiei Regale

Potrivit Academiei, deşi calculatoarele nu pot gândi, mașinile pot imita acum funcţii precum memoria şi învăţarea. Laureaţii Premiului Nobel 2024 pentru Fizică au contribuit la realizarea acestui lucru.

„Atunci când vorbim despre Inteligența Artificială, ne referim adesea la învățarea automată cu ajutorul rețelelor neurale artificiale. Această tehnologie a fost inspirată inițial de structura creierului. Într-o rețea neurală artificială, neuronii creierului sunt reprezentanți de noduri care au diverse valori. Aceste noduri se influențează reciproc prin conexiuni care pot fi asemănate cu sinapsele și care pot fi mai puternice sau mai slabe”, sunt explicațiile oferite de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe de la Stockholm pentru desemnarea celor doi câștigători.

Rețeaua este instruită, spre exemplu, prin dezvoltarea de legături mai puternice între noduri cu valori înalte. Laureații Premiului Nobel pentru Fizică din 2024 au desfășurat cercetări importante cu rețele neurale artificiale începând din anii 1980, au mai transmis membrii Comitetului Nobel.

Hinton: Dezvoltarea AI-ului este noua Revoluție Industrială

„Munca laureaților a adus deja cel mai mare beneficiu. În fizică, noi folosim rețele neurale artificiale în mai multe domenii, cum ar fi dezvoltarea de noi materiale cu proprietăți specifice”, a precizat Ellen Moons, director al Comitetului Nobel pentru Fizică.

Unul dintre cei doi laureați, Geoffrey Hinton, a avut o intervenție la conferința de presă în cadrul căreia a fost anunțat Premiul Nobel pentru Fizică și a spus jurnaliștilor că este „uluit” de anunț.

Hinton a mai precizat că avansul în rețelele neurale artificiale va fi comparabil cu Revoluția Industrială, dar că în același timp trebuie să avem grijă ca acestea „să nu scape de sub control”.

Contribuția lui Hopfield

A creat o structură care poate stoca şi reconstrui informaţii.

John Hopfield, fizician și neurobiolog, este cunoscut în special pentru dezvoltarea rețelelor neuronale Hopfield în anii 1980. Aceste rețele neuronale sunt un tip de rețea recurentă utilizată pentru probleme de optimizare și memorare asociativă. Hopfield a adus ideea că rețelele neuronale pot fi înțelese în termenii unor sisteme fizice și că pot rezolva probleme de calcul prin minimizarea unei funcții energetice, similar modului în care sistemele fizice ajung în echilibru.

Acestea sunt rețele recurente care imită unele aspecte ale creierului biologic, fiind utilizate pentru memorare asociativă și optimizare. Modelul său a arătat că un sistem poate stoca informații și le poate recupera printr-o dinamică asemănătoare minimizării energiei, similară sistemelor fizice. Rețeaua Hopfield a demonstrat potențialul AI-ului în modelarea memoriei umane și rezolvarea problemelor complexe, deschizând calea pentru alte tipuri de rețele neuronale.

Contribuția lui Hinton

El a inventat o metodă care poate descoperi independent proprietăţi în date şi care a devenit importantă pentru marile reţele neuronale artificiale utilizate în prezent.

Geoffrey Hinton, considerat părintele „învățării profunde” (deep learning), a avut un impact decisiv în AI prin revitalizarea cercetării în rețele neuronale în anii ’80 și ’90. El a fost coautor al tehnicii „retropropagării erorilor”, un algoritm esențial care permite rețelelor neuronale să fie antrenate eficient.

Hinton a contribuit și la dezvoltarea „rețelelor neuronale adânci” și a introdus concepte esențiale precum „rețelele neuronale convoluționale” și „rețelele generative (RBM)”, tehnici care au revoluționat recunoașterea imaginii, vorbirea și procesarea limbajului natural. Cea mai importantă realizare a sa a fost relansarea interesului în AI în anii 2000, învățarea profundă devenind tehnologia de bază în numeroase aplicații moderne, de la recunoașterea facială la mașini autonome.

Acesta a mai primit un premiu important pentru dezvoltarea AI-ului. În 2023, Geoffrey Hinton, Yoshua Bengio și Yann LeCun au primit Premiul Turing, considerat echivalentul unui „Premiu Nobel” în informatică, pentru contribuțiile lor la inteligența artificială, în special în domeniul învățării profunde (deep learning).

Premiul Nobel pentru Fizică/ sursa foto: NobelPrize/Facebook

Despre Premiile Nobel

Acestea acoperă domenii tradiționale precum fizica, chimia, medicina, literatura, pacea și economia, dar până în prezent, nu au fost acordate explicit pentru realizări în AI. Premiile Nobel pot include tehnologii conexe care utilizează AI, însă Premiul Turing este cel mai prestigios în AI și informatică.

Totuși, contribuțiile lor la AI, în special pentru dezvoltarea tehnologiilor care stau la baza progreselor din recunoașterea imaginii și procesarea limbajului natural, sunt recunoscute pe scară largă.

Din 1901 până în prezent au fost acordate 117 premii Nobel pentru Fizică. Albert Einstein a fost recompensat în 1921.