Antreprenorii autohtoni critică posibila reducere a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi: „Va lovi direct în mica producție. Bugetul de stat nu va câștiga nimic”

• Oamenii de afaceri din România consideră că măsura este una pur birocratică și nu va face altceva decât să lovească în micii întreprinzători, într-o măsură mai mică sau mai mare. Pentru a evita noul prag de impozitare, mulți antreprenori își vor regla cheltuielile astfel încât să nu plătească impozit pe profit.

Marcel Ciolacu, premierul României, a discutat despre o posibilă eliminare a facilităților fiscale pe 22 august, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Executivul ar urmări, în primul rând, o scădere a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro, de la 500.000 de euro, cât este în prezent.

„Reducerea plafonului la microîntreprinderi. În funcție de calculele Comisiei, se impune o decizie politică în cadrul coaliției de guvernare, dacă vom îndeplini jalonul în acest moment sau într-o anumită proiecție de timp, sau dacă își asumă politic coaliția să renunțăm la o parte din suma din Cererea de plată 3 și să nu facem reducerea plafonului la microîntreprinderi. Cât ne costă, nu avem o sumă exactă. Guvernul a închis 99% din solicitările privind microîntreprinderile, ultima solicitare fiind reducerea plafonului. Și aici intră discuțiile tehnice între specialiștii din Finanțe și Comisia Europeană”, a declarat Marcel Ciolacu.

Decizia poate duce la falimentul micilor afaceri

Antreprenorii din România nu văd deloc cu ochi buni decizia autorităților și susțin că singurul efect al acestei măsuri va fi falimentul micilor întreprinzători și nicidecum o creștere a încasărilor la bugetul de stat.

„Prima măsură, aceea cu reducerea cifrei de afaceri, va lovi direct în cea mai mică producție, pentru că, dacă luăm în considerare 100.000 de euro, faceți socoteala ce afaceri se pot face. Practic nimic. În plus, cei care ar trece la nivelul de impozitare vor ști să-și regleze cheltuielile, astfel încât bugetul nu va câștiga nimic din impozitul pe profit care se preconizează”, a explicat Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), pentru Termene.ro.

„Pentru aceste cazuri, la plafonul de 100.000 sau de 500.000 de euro se fac încasări automate la cifra de afaceri. Nu contează dacă face profit sau nu face profit. Deci, este o măsură birocratică, nu văd de ce ar fi impusă de Bruxelles, dar, în final, chiar dacă este impusă de Comisia Europeană, nu va aduce nimic”, a mai punctat Pârvan.

„Facilități acordate unui sector defavorizează alte sectoare”

Și facilitățile fiscale ce vizează forța de muncă din mai multe domenii este posibil să fie eliminate, ca o condiție impusă de Comisia Europeană pentru ca planul de 7 ani de scădere a deficitului să fie aprobat.

„Măsurile de corecție posibile includ eliminarea unor facilități fiscale pentru unii angajați și pentru microîntreprinderi, creșterea unor taxe și impozite, reducerea cheltuielilor bugetare”, a mai adăugat Marcel Ciolacu.

Oamenii de afaceri autohtoni consideră că trebuie făcută o evaluare imparțială a impactului pe care eliminarea facilităților ce privesc forța de muncă l-ar avea asupra economiei reale, pentru a nu destabiliza anumite sectoare, cum ar fi cel al construcțiilor.

„În principiu, facilitățile trebuie acordate mult mai atent și cu un scop bine definit. Facilitățile acordate unui sector, în general, defavorizează alte sectoare, deci este discutabil dacă eliminarea acestor ultime facilități va aduce sau nu ceva la bugetul de stat. Cert este că, cel puțin în domeniul construcțiilor, trebuie o evaluare foarte corectă a impactului, având în vedere că aceste lucrări sunt contractate cu companii private care, puse în fața unor majorări succesive de salarii și eliminări simultane de facilități, nu vor putea respecta devizele pe care le-au acceptat la contract acum 2-3 ani. Și vor cere mărirea valorii”, ne mai explică acesta.

„Dacă vă uitați la situația lucrărilor de construcții comunicate INS-ului, vedeți că, de fapt, volumul de lucrări care a fost invocat ca fiind motorul pentru dezvoltarea economiei, ceea ce în principiu este corect, are o creștere de doar 7%, deci o creștere în linie cu inflația, nu cu sporul de lucrări”, a precizat președintele PIAROM.