Indicele inflației a scăzut în România sub 10 procente, dar rămâne peste media Uniunii Europene

După aproape doi ani în care a depășit pragul a zece procente, indicele inflației coboară sub acest nivel, până la 9,6%, dar rămâne destul de mult peste cel mediu înregistrat în Uniunea Europeană.

România ocupă în prezent a opta poziție în topul țărilor din Uniunea Europeană cu cea mai mare inflație, conform raportărilor Eurostat referitoare la luna mai a acestui an.

Prima poziție, cu 21,9%, este deținută de Ungaria, cea de-a doua, de 12,5%, este ocupată de Cehia iar Polonia stă pe a treia treaptă a podiumului, cu un procent similar.

Letonia, Slovacia, Estonia și Lituania încheie plutonul țărilor în care inflația depășește în continuare pragul de zece procente.

Conform definiției oferite de experții Băncii Centrale Europene, inflația este sinonimă cu creșterea generală a prețurilor într-o economie de piață.

„Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Inflația se manifestă atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice, ceea ce înseamnă că astăzi poți cumpăra cu un euro mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei în timp”, spune experții Băncii Centrale Europene.

Situația României la nivelul UE

Cu 9,6% la nivelul lunii mai, România deschide grupul țărilor din Uniunea europeană în care inflația este sub pragul de două cifre.

Asta după ce în luna aprilie 2023, rata inflației ajunsese la un nivel de 11,20%, coborând de la maximul de 16.8% înregistrat în luna noiembrie 2022. Cele mai mari scăderi ale prețurilor se afla in sectorul energetic, și anume in ceea ce privește prețul combustibililor. Așteptările BNR indică faptul că ne aflam într-un mediu inflaționist tranzitoriu, astfel din a doua parte a anului 2024 existând posibilitatea sa vedem o rată a inflației sub 5%.

Revenind la inflația înregistrată în prezent, cea de 9,6%, aceasta este peste media UE, de 7,1%, se mai află Austria (8,8%), Bulgaria (8,6%), Croația (8,3%), Slovenia (8,1%), Italia (8%), Islanda (8%) și Norvegia (7,2%).    

Cel mai mic nivel a fost înregistrat în Luxemburg (2%), Elveția (2,2%), Belgia (2,7%), Spania (2,9%) și Danemarca (2,9%).

Indicatorii inflației în România

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la nivelul lunii mai indicele prețurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflației la nivel național, avea următoarele valori:

• Indicele prețurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,64%.
• Rata inflației de la începutul anului (mai 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,8%.
• Rata anuală a inflației în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%.
• Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) față de precedentele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) este 14,7%.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC).

Acesta este un indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE.

• Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,49%.
• Rata anuală a inflației în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 9,6%.
• Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) față de precedentele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) determinată pe baza IAPC este 12,8%.

Prognozele BNR referitoare la inflație

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a anunțat în luna mai că inflația va scădea până la 7% la sfârșitul acestui an. În opinia sa, o influență negativă ar putea avea piața muncii și piața externă. 

„Rata anuală a inflației, calculată pe baza indicelui prețurilor de consum și-a menținut trendul descendent în trimestrul I 2023, iar inflația de bază CORE 2 ajustată a atins, de asemenea, un punct de inflexiune, a început și ea să coboare”, a precizat guvernatorul BNR în cadrul unei conferințe de presă. 

„Cea mai importantă contribuție la dezinflație din trimestrul 1 2023 a continuat să revină componentelor energetice. Componentele energetice arată scădere să spunem substanțială. Pe segmentul combustibililor, dezinflația a fost antrenată de efecte de bază favorabile, în condițiile reducerii şi apoi stabilizării cotațiilor la ţiței. Prețurilor la carburanți sunt în scădere, de asemenea, evidentă a prețurilor la carburanți, în principal datorită faptului că a scăzut prețul țițeiului, dar și alți factori au contribuit la asta”, a explicat fenomenul Mugur Isărescu.

Conform datelor BNR, vârful de 16,4% din trimestrul IV 2022 a fost depășit, prognoza pentru T4 2023 fiind de 7,1% și de 4,2% la finalul anului 2024.