Firmele din industria prelucrătoare au probleme cu producția, comenzile, scăderea forței de muncă și termenele prelungite de livrare ale furnizorilor

• Una dintre cauzele deficitului și a scăderii producției economiei autohtone este reprezentată și de problemele din industria prelucrătoare din România. După patronatele din domeniu, după Institutul Național de Statistică (INS), acum a venit și analiza periodică a BCR privind industria prelucrătoare să arate minusurile companiilor din acest sector de activitate.

Indicele BCR PMI care măsoară cum merge industria prelucrătoare din România a scăzut în septembrie la cel mai scăzut nivel din ultimele șapte luni, condițiile pentru producătorii români deteriorându-se în această lună.

Asta după ce și datele INS arată că scăderea producției din industria prelucrătoare în termeni anuali vine predominant din cauza scăderii înregistrate în industria auto și industria de produse chimice (inclusiv cauciucuri și produse din plastic). Istoric vorbind, aceste ramuri au fost foarte dependente de exporturi.

Ce este indicele PMI

Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.

Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte demonstrează o deteriorare.

La 47,3 în septembrie, în scădere de la 48,4 în august, indicele principal a înregistrat o contracție pentru a treia lună la rând.

Cei cinci indicatori ai industriei prelucrătoare

• Comenzile noi

Noile comenzi primite au scăzut în ritm accelerat în septembrie.

Respondenții au dat vina pe condițiile scăzute ale cererii, în parte din cauza bugetelor limitate ale clienților. În conformitate cu tendința pentru totalul comenzilor noi, vânzările la export au scăzut într-un ritm mai accentuat în cursul lunii.

• Producția

Și volumele de producție au scăzut în ritm accelerat în septembrie.

• Ocuparea forței de muncă

Nivelurile de ocupare a forței de muncă au scăzut într-un ritm record.

Între timp, nivelurile de forță de muncă din fabrici au scăzut cu cea mai rapidă rată înregistrată în septembrie. Dovezile empirice au sugerat că pierderile de locuri de muncă reflectă deseori plecările voluntare, cu unele mențiuni privind alinierea nivelurilor de ocupare a forței de muncă la volumul de muncă. În același timp, producătorii au reușit în continuare să reducă numărul de comenzi în curs de finalizare, deși într-un ritm ușor mai lent decât în august.

România rămâne cu unul dintre cele mai mici costuri medii anuale cu forța de muncă din Uniunea Europeană în industria prelucrătoare, cifra fiind în jurul valorii de 15 mii de EUR. Media europeană este la 40 de mii de EUR. Acest lucru are putea atrage investiții străine în viitor, mai ales în contextul în care near-shoring și friendshoring devin concepte tot mai populare.

• Stocurile de achiziții

Stocurile de achiziții au contracarat tendința generală, însă au înregistrat totuși o contracție.

• Termenele de livrare ale furnizorilor

În ciuda scăderii cererii de factori de producție, termenele de livrare ale furnizorilor au continuat să se prelungească în septembrie, așa cum s-a întâmplat de la începutul colectării datelor.

Prognozele

Așteptările producătorilor cu privire la producția viitoare au fost în mare măsură optimiste în septembrie.

Aproximativ jumătate dintre companii au fost încrezătoare în creșterea volumelor de producție de la nivelurile actuale. Planurile de extindere, activitățile de marketing, publicitatea și investițiile în utilaje s-au numărat printre motivele care au stat la baza previziunilor optimiste. Acestea fiind spuse, așteptările au fost în continuare slabe în raport cu standardele istorice.

Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, a declarat: “Încă o lună de scădere pentru industria prelucrătoare românească, indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare ajungând la valoarea de 47,3 în septembrie. Această valoare este mai mică față de luna precedentă și este și sub pragul de 50, fapt ce indică o scădere a activității economice din acest sector în septembrie față de august. Cererea rămâne scăzută, după cum sugerează și componenta de comenzi noi din PMI, fapt ce afectează și producția, dar și nevoia de forță de muncă. Cererea externă mai ales, continuă să fie slabă, iar și mai important, economia Germaniei nu arată semne de redresare. Sectorul manufacturier românesc este foarte legat de economia germană, cu aproape 50% din producția dintr-o anumită lună având pe primul loc în topul destinațiilor de export această țară.

Analiza INS

Comenzile noi din industria prelucrătoare s-au majorat la începutul anului, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 0,8%, în primele cinci luni din 2024 față de aceeași perioadă din anul precedent, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În primele cinci luni ale anului 2024, conform datelor statistice, au fost consemnate creșteri în industria bunurilor de capital (+5,1%), în timp ce scăderi au înregistrat: industria bunurilor de uz curent (-5,2%), industria bunurilor intermediare (-4,7%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-3,2%).

Industria prelucrătoare include transformarea fizică sau chimică a materialelor, substanțelor sau componentelor în produse noi.

Unitățile angajate în industria prelucrătoare sunt adesea descrise ca uzine, fabrici sau oțelării și folosesc în mod curent mașini acționate electric și echipamente de manipulare a materialelor. Unitățile care transformă materialele sau substanțele în produse noi, manual sau la domiciliul lucrătorului, și care comercializează către public produsele obținute în aceleași locații, cum sunt brutăriile și croitoriile de comandă, sunt incluse, de asemenea, în această secțiune.

Schemă de ajutor de stat

Domeniul ar putea fi revitalizat de noua schemă de ajutoare lansată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Ministerul Economiei a lansat o nouă schemă de ajutoare de stat pentru industria prelucrătoare, destinată perioadei 2024-2026, cu un buget total de 447 milioane EUR. Noua schemă, prevăzută în HG 702/2024, promovează investițiile sustenabile și digitalizarea, alocând punctaj suplimentar pentru proiectele care contribuie la tranziția către neutralitate climatică și implementarea tehnologiilor digitale.

Investițiile eligibile trebuie să cuprindă măsuri verzi, cum ar fi utilizarea energiei din surse regenerabile, inclusiv instalarea de panouri solare și alte sisteme alternative. Proiectele trebuie să respecte obligația de a deveni prosumatori conform Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale. De asemenea, se punctează asigurarea unui lanț de aprovizionare sustenabil, prin optimizarea distanței de transport a materiei prime.

Un alt criteriu esențial este gradul de digitalizare al investițiilor, evaluat pe baza cheltuielilor cu echipamentele și utilajele cu comandă digitală din totalul cheltuielilor eligibile.

Bugetul alocat pentru anul 2024 este de 149 milioane EUR. Proiectele pot beneficia de un ajutor de stat variabil între 30% și 70% din cheltuielile eligibile, în funcție de regiunea în care este realizată investiția. Intensitatea sprijinului poate crește cu 20% pentru întreprinderile mici și cu 10% pentru cele mijlocii, cu condiția unei cofinanțări minime de 25%.

Valoarea maximă a ajutorului de stat per proiect este cuprinsă între 24,75 milioane EUR și 57,75 milioane EUR, în funcție de județ. Bucureștiul este exclus de la finanțare, iar în județul Ilfov doar anumite localități sunt eligibile.