Esența zilei, 16 decembrie. România, al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene în 2023. Economist: „În România nu avem cultura creditelor bancare”

• Azi e luni, 16 decembrie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.

Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.

CE cere României să transpună corect directiva privind creditele ipotecare

Comisia Europeană a decis, luni, să demareze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru transpunerea incorectă a Directivei privind creditele ipotecare (Directiva 2014/17/UE), scrie Economica.net citând Agerpres.

Directiva impune ca intermediarii de credite autorizaţi în alte state membre să îşi poată desfăşura activitatea în România, fie de la distanţă, fie prin intermediul unei sucursale locale.

Comisia consideră că România nu a transpus în mod corespunzător aceste aspecte ale Directivei privind creditele ipotecare. În consecinţă, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care din acest moment are la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie.

Cele mai mari tranzacții ale anului 2024. România a atras zece acorduri de peste 100 de milioane de euro fiecare

În 2024 există zece tranzacţii locale cu o valoare de peste 100 mil. euro fiecare, un număr similar cu cel din anii anteriori, reiese dintr-o analiză publicată de Ziarul Financiar. Lor li se adaugă alte peste 20 care sunt evaluate între 15 şi 90 de milioane de euro.

La vârful acestui clasament se găsesc două tranzacţii din energie şi una din mediul bancar, este vorba de achiziţia de către PPC a portofoliului de generare de energie regenerabilă din România de la Evryo Group, de preluarea a 50% din Electrocentrale Borzeşti şi 100% din Renovatio Asset Management de către OMV şi de ieşirea băncii maghiare OTP din România. Cumpărătorul în acest ultim deal a fost Banca Transilvania.

Companiile pot aplica până pe 31 mai 2025 să obţină fonduri pentru listarea la BVB

Companiile româneşti pot aplica până la 31 mai 2025 să obţină fonduri prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru listarea la BVB, iar informaţii privind programul se găsesc în ghidul solicitantului „Listarea la bursă a întreprinderilor” publicat pe Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Apelul de proiecte va avea un buget total de 38,27 milioane euro şi s-a deschis în data de 7 iunie 2024. Valoarea finanţărilor nerambursabile ce pot fi contractate în cadrul apelului este de maximum 70.000 euro pentru listările pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (AeRO) şi de maximum 300.000 euro pentru listările pe Piaţa Reglementată, scrie Ziarul Financiar.

Datoria publică a depășit 53% din PIB

Datoria publică a ajuns la 53,1% din PIB în septembrie 2024, fiind de 916,7 miliarde lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Cea mai mare parte este pe termen lung, respectiv 859,9 miliarde lei.

La finalul anului 2023, se ridica la 48,9% din PIB, scrie Hotnews.ro.

Termen limită pentru amnistia fiscală – joi, 19 decembrie

Pentru persoanele fizice și juridice care au datorii la stat și vor să beneficieze de amnistie fiscală, joi – 19 decembrie 2024 este termenul limită pentru depunerea Declarației 11 la ANAF. Ne referim la cerere și plată. Notificarea a avut termen 25 octombrie.

Persoanele fizice pot beneficia, pe lângă anularea dobânzilor și penalităților, și de ștergerea unei părți din datoria principală, respectiv 25% dacă aceasta este mai mare de 5.000 lei, și 50% dacă este sub acel plafon, reaintește Hotnews.ro.

Cât costă un job în România

România rămâne printre cele mai atractive economii din UE la costul unui loc de muncă, arată statisticile analizate de Profit.ro.

În ciuda creșterilor de salarii post-pandemie, România a rămas atractivă în UE din punctul de vedere al costului total al unui loc de muncă, singura care are un cost mai redus fiind Bulgaria. Potrivit Eurostat, care calculează costul orar al forței de muncă din statele UE la nivelul anului 2023, un job din România costă angajatorul, în medie, 1.760 de euro pe lună.

Potrivit datelor INS, cele mai mari costuri cu un loc de muncă sunt în energie, IT, servicii financiare și media. Cele mai reduse sunt în agricultură, curierat, prelucrarea lemnului și HoReCa.

Proiecte deja aprobate de 1 miliard de euro bani europeni așteaptă încă semnarea contractelor

Valoarea proiectelor cu finanțare europeană deja aprobate, dar pentru care nu s-a semnat contractul de finanțare se ridică la cel puțin 0,9 miliarde de euro, reiese din calculele CursDeGuvernare.ro, pe baza datelor furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Unele proiecte au fost aprobate de mai bine de un an, însă contractele nu au fost încă semnate, astfel încât accesarea unui proiect cu bani europeni de către companiile mici și mijlocii durează o perioadă care se numără în ani.

Cele mai multe proiecte, respectiv 465, cu o valoare totală eligibilă de 434,2 milioane de euro, care încă așteaptă semnarea contractului de finanțare sunt aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027 (PEO).

România, lider în UE la creșterea retailului nealimentar

Nivelul consumului a atins un maxim istoric în 2024, iar piaţa continuă să prezinte oportunităţi importante de creştere, dacă tendinţele actuale se menţin, subliniază experţii Colliers într-o analiză a pieţei de retail. Achiziţiile de bunuri nealimentare au crescut cu aproximativ 13% anul acesta faţă de anul anterior, ajungând la valori cu 60% mai mari decât media din perioada 2018-2019, conform Eurostat.

România înregistrează o creştere de 58% a volumului cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul de bunuri nealimentare, cea mai mare din Uniunea Europeană, subliniind potenţialul semnificativ de dezvoltare al pieţei locale de retail, reiese dintr-un comunicat citat de Bursa.ro.

România, al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene în 2023

România a fost, după Polonia, al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene din 2023 (circa șase miliarde de euro), reiese dintr-o analiză Euronews, care arată că 17 state UE au primit mai mulți bani de la bugetul Uniunii decât au contribuit.

Statele membre contribuie la bugetul UE și primesc, de asemenea, fonduri din acesta. Unele țări ajung să fie contribuabili neți, ceea ce înseamnă că plătesc mai mult decât primesc, în timp ce altele sunt beneficiari neți, primind mai mult decât contribuie, arată CursdeGuvernare.ro.

Conform Comisiei Europene, în 2023, cei mai mari contribuabili la bugetul UE au fost: Germania (33,8 miliarde de euro), Franța (25,8 miliarde de euro), Italia (18,8 miliarde de euro) și Spania (13,6 miliarde de euro). Nouă țări au contribuit cu mai puțin de 1 miliard de euro la bugetul UE în 2023, cele mai mici contribuții fiind din partea Maltei (112 milioane de euro), Ciprului (259 milioane de euro) și Estoniei (355 milioane de euro).

Ce se va întâmpla cu economia în 2025? Marii jucători au spus totul despre dobânzi, inflație sau cursuri valutare

Ce se va întâmpla cu economia în 2025? Investitorii au o opinie generală care ar putea uimi, având în vedere că venim după un 2024 plin de convulsii, cu schimbări cruciale pe toate palierele și întreaga lume.

Investitorii par optimiști cu privire la evoluția economiei globale, 51% dintre respondenții la sondajul PwC 2024 Global Investor Survey, așteptându-se la creștere anul viitor, scrie Economica.net.

Riscurile cibernetice și conflictele geopolitice ocupă primele poziții în topul amenințărilor percepute de investitori în această ediție, comparativ cu sondajul precedent în care indicau inflația și volatilitatea macroeconomică. Având în vedere aceste riscuri, aproape nouă din zece spun că abilitatea unei companii de a depăși o criză este un factor important în luarea deciziilor de investiții.

Economist: „În România nu avem cultura creditelor bancare”

Economistul Radu Georgescu afirmă, într-o postare pe Facebook, că în România nu există „cultura creditelor bancare” şi că românii „nu au habar ce înseamnă un credit ipotecar”, ce înseamnă „să plăteşti lună de lună un credit pe 30 de ani”, arată News.ro. El le spune celor care îl întreabă dacă este bine să-şi facă un credit pentru apartament, maşină etc „să-şi estimeze într-un mod pesimist veniturile pe următorii cinci ani, apoi să împartă la 2”. „Doar aşa eşti cât de cât sigur când iei un credit”, explică Radu Georgescu.

„Acum 3 ani un fost coleg şi-a cumpărat în leasing o maşină de 70.000 euro. L-am întrebat de ce nu şi-a luat una de 25.000 euro. Mi-a spus că îşi permite. L-am întrebat până când îşi permite? Şi-a mai permis 2 ani. Între timp, Banca Transilvania a cumpărat banca la care lucra. Iar el a rămas fară job. Eu am lucrat 2 ani la una dintre cele mai mari firme din Elveţia, Swisscom Am fost suprins când am văzut că CEO-ul conduce o Skoda. Probabil tipul câştiga peste 1 milion de euro/an”, afirmă economistul Radu Georgescu într-o postare pe pagina sa de Facebook.