Cum analizează patronatele alegerile parlamentare și ce așteptări au de la viitorul guvern

• Primul tur al alegerilor prezidențiale și alegerile parlamentare au indicat că românii nu au fost mulțumiți, în ultimii ani, de liderii lor politici. Niciunul dintre partidele aflate acum la conducere nu a reușit să obțină un scor conform așteptărilor, iar rezultatele obținute în primul tur al prezidențialelor de șefii partidelor aflate la conducere a echivalat cu un vot de blam.

Cum se vede situația dinspre mediul de afaceri și care ar fi nemulțumirile și așteptările companiilor din partea guvernanților?

În opinia lui Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), când vine vorba de reforme economice, există unele care ar trebui continuate, dar și altele care ridică semne de întrebare.

Programe electorale

„Dacă va fi un guvern de coaliție, trebuie să vedem ce dorește fiecare dintre membrii acestei coaliții și cât este de realizabil. De exemplu, se vorbește despre o reformă adminstrativă a României (programul USR propune reducerea unităților administrative n.r.) și trebuie să ne gândim cât este de fezabilă și dacă nu cumva aceasta va îngreuna viața oamenilor din mediul rural care s-ar putea vedea obligați să parcurgă distanțe mai mari pentru a obține autorizații sau pentru a avea acces la diverse facilități. Se mai vorbește și despre reducerea numărului de parlamentari (măsură susținută de PNL n.r.), ceea ce poate că ar fi binevenit, însă trebuie analizate implicațiile”, a spus reprezentantul mediului de afaceri.

Capitalul autohton

El a mai declarat că este îmbucurător că se propune un plan de industrializare a României (propunere PSD n.r.), dar nu trebuie uitat că până acum nu s-a făcut mai nimic pentru a încuraja dezvoltarea capitalului autohton în industrie sau într-un alt domeniu.

”Este inadmisibil ca firme românești mari, cum ar fi producători de vehicule feroviare, să aibă  o pondere de 80% din vânzăzi în afara țării, când România este una dinte cele mai mari piețe de desfacere din zonă”.

În plus, chiar și sprijinul oferit agricultorilor ridică semne de întrebare. ”Din cate îmi aduc aminte, atunci când România a intrat în Uniunea Europeană exista o mare discrepanță între subvențiile primite de agricultorii români și cei din Franța sau o altă țară din Vest. Ni s-a spus că aceste diferențe vor dispărea. Ar fi interesant să vedem cum au evoluat alocările din bugetul european pentru mediul rural, în ultimii ani”, a mai declarat șeful PIAROM.

Politica fiscală

Măsurile introduse în ultimii ani pentru reducerea evaziunii, celebrele e-Factura, e-TVA, e-Transport sunt, în opinia reprezentantului patronal binevenite, dar implemenarea a lăsat de dorit: ”Poate ar fi bine să existe o perioadă mai mare de acomodare cu aceste măsuri”.

Acesta este de părere și că ar trebui să existe mai multe stimulente la nivel fiscal, deoarece este greu să încurajezi dezvoltarea economiei bazându-te doar pe cota unică.

De exemplu, taxele pe forța de muncă ar putea fi reduse pe măsură ce crește gradul de colectare, a sugerat economistul, completând că ”au existat 3 majorări de salariu minim în mai puțin de un an, iar acele firme în care salariile reprezintă 80% din cheltuieli s-au acomodat cu greu. Din păcate, într-o economie unde ponderea comerțului și lohn-ul este de circa 90%, salariile cântăresc destul de mult în balanța întreprinderilor”.

Acesta a mai spus și că e de înțeles de ce taxele pe forța de muncă rămân ridicate –  alături de TVA, CAS-ul, CASS-ul și impozitul pe salariu sunt un venit sigur pentru stat.

Program de dezvoltare economică

În opinia sa, există posibilitatea de a construi o strategie coerentă pentru dezvoltarea economică sau industrială a României dar, din păcate, „profesionalismul decidenților politici a scăzut mult în ultimul timp și chiar și cei dotați intelectual ezită să construiască ceva coerent. România nu are o strategie coerentă de dezvoltare a economiei”.