Consumul primar de energie al UE a scăzut cu 4% în 2023. România și-a redus dependența de energia provenită din resurse fosile

• În 2023, consumul primar de energie în Uniunea Europeană a ajuns la 1.211 milioane de tone echivalent petrol (Mtoe), o scădere de 3,9% comparativ cu 2022.

Datele arată că, în 2023, UE a continuat să se apropie de ținta pentru 2030 de 992,5 Mtoe, reducând diferența la 22,0%. Consumul final de energie a fost de 894 Mtoe în 2023, o scădere de 3,0% comparativ cu anul precedent. În același an, consumul final de energie a fost cu 17,2% mai mare decât ținta pentru 2030 (763 Mtoe), în comparație cu o diferență de 20,8% în anul anterior.

Aceste informații provin din cele mai recente date anuale privind eficiența energetică publicate de Eurostat.

Situația din 2023

Consumul primar de energie în UE pentru 2023 (1.211 Mtoe) a fost cel mai scăzut nivel din 1990 (primul an pentru care există date disponibile) și cu 2% mai mic decât în 2020, anul în care consumul primar de energie a înregistrat o scădere bruscă din cauza impactului pandemiei de COVID-19 asupra sectoarelor economice. Consumul maxim a fost înregistrat în 2006, cu 1.511 Mtoe, când UE era cu 52,3% departe de țintă.

În 2023, consumul final de energie în UE a fost de 894 Mtoe, al doilea cel mai scăzut nivel din 1990, fiind doar cu 0,3% (3 Mtoe) mai mult decât nivelul minim înregistrat în 2020.

Situația în România

România a urmat trendul european în ceea ce privește reducerea consumului de energie, contribuind la atingerea obiectivelor stabilite de Uniunea Europeană. Conform datelor naționale, în perioada 2023, România a înregistrat o reducere semnificativă a consumului energetic în sectoarele industrial, rezidențial și de transport, ca urmare a investițiilor în eficiența energetică și utilizarea energiei regenerabile.

Un aspect remarcabil în România este creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, în special energia eoliană și solară, care au contribuit la scăderea dependenței de combustibili fosili.

În 2023, aproximativ 25% din energia consumată în țară provenea din surse regenerabile, ceea ce reprezintă un pas important spre atingerea obiectivelor pentru 2030.

Pe lângă eforturile la nivel național, românii au început să adopte măsuri de economisire a energiei, cum ar fi izolarea termică a locuințelor, utilizarea electrocasnicelor eficiente energetic și implementarea sistemelor de control inteligente pentru consumul energetic. Aceste inițiative au avut un impact pozitiv atât asupra consumului total de energie, cât și asupra reducerii costurilor pentru gospodării.

În plus, România a beneficiat de fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii energetice, inclusiv pentru rețelele de distribuție și implementarea contoarelor inteligente. Aceste măsuri contribuie la monitorizarea și gestionarea mai eficientă a consumului energetic, sprijinind tranziția către un sistem energetic mai durabil și mai competitiv.