Ce spun consultanții fiscali despre reformă fiscală anunțată a fi aplicată cel târziu în 2026

• Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că anul 2025 va debuta cu o serie de consultări cu mediul privat pentru o reformă fiscală, urmând ca din 2026 să intre în vigoare un nou Cod Fiscal. În acest moment, nu se cunosc prea multe detalii concrete în acest sens, existând doar promisiunea că nu vor fi creșteri de taxe în 2025.

Consultanții fiscali din piață spun și ei că discuțiile sunt mai mult bazate pe zvonuri și că nu au nicio idee despre ce măsuri ar putea anunța autoritățile în perioada următoare; cel mult, pot doar să le bănuiască. Oricum ar fi, este greu de crezut că vom avea un nou Cod Fiscal din 2026, susține Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali din România. Cel mai probabil, vor fi făcute unele modificări la cel actual.

Au crescut încasările, dar cheltuielile s-au extins și mai mult

Consultantul Dan Manolescu subliniază și el faptul că premierul Marcel Ciolacu a anunțat că nu vor crește taxele, cu condiția să se îmbunătățească procesul de colectare. Deocamdată, însă, rezultatele din acest an nu sunt extraordinare.

„Asta era ideea: că nu creștem taxele până nu vedem ce se întâmplă cu colectarea. Hai să vedem ce produc aceste măsuri de fiscalizare, că deocamdată, în șase luni, n-am văzut nimic spectaculos. Pare că s-au încasat niște bani în plus… (…) doar că noi cheltuim mai mult decât anul trecut”, a declarat pentru Termene.ro Dan Manolescu.

Datele ANAF pentru primul semestru din 2024 arată încasări totale de 218,5 miliarde de lei, în creștere cu 17,8%, altfel spus cu 33,04 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2023, precum și un plus de 6,58 miliarde de lei (creștere de 15,6%) la încasarea TVA.

Cele mai importante creșteri ale încasărilor s-au consemnat, potrivit datelor comunicate de ANAF, la categoriile de impozite, taxe și contribuții ce au intrat sub incidența recentelor modificări legislative, respectiv: contribuția la bugetul asigurărilor sociale de sănătate – creștere de 38,3%; contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat – creștere de 13,9%; taxa pe valoarea adăugată – creștere de 15,6%; impozitul pe profit – avans de 21,8%; impozitul pe venit – creștere de 20,1%.

Manolescu spune că nevoia de bani la buget pare să fie foarte mare, iar indiferent ce modificări se vor face în domeniul fiscalității, banii tot nu vor ajunge. „Dacă nevoia de ajustare este de 4 sau 5 puncte procentuale, să zicem, nu scoatem 80 de miliarde (n.red. lei) așa de acolo. Este greu de anticipat; orice s-ar face pe taxe, se strâng niște bani, dar nu suficienți”, a mai menționat Manolescu.

Viitorul microîntreprinderilor și facilităților fiscale

Dan Manolescu spune că, pentru ca o microîntreprindere să poată rezista pe piață, adică să fie rentabilă, mai ales după modificările fiscale intrate în vigoare începând cu acest an, trebuie să aibă o marjă de peste 20%. Ori, în acest moment, este greu de spus câte „industrii sau activități” se pot încadra în aceste coordonate.

„S-au închis multe firme sau au trecut la impozit pe profit și, dacă au trecut la profit și antreprenorii respectivi mai aveau deja niște firme plătitoare de profit, probabil că pe unele le-au închis, pentru că nu aveau cum să le țină pe toate la impozit pe profit. Au mutat activitatea pe una dintre ele sau pe două și au mai închis una… Au mai scăpat de contabilitate, au mai redus niște costuri”, declară consultantul.

Dan Manolescu mai spune că este de acord cu eliminarea scutirilor și facilităților fiscale, un punct important în reforma fiscală impusă de UE, pentru că „toată lumea trebuie să plătească la fel”, să nu mai existe diferențe.

Mediul de afaceri, băgat în seamă

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 22 august, la Bruxelles, că România are nevoie de o reformă fiscală cu o perspectivă pe termen mediu, aceasta fiind inclusă în PNRR.

„Nu vom lua nicio decizie cu privire la reforma fiscală fără consultarea mediului de afaceri și fără a oferi antreprenorilor un orizont de timp suficient până la punerea în aplicare a unor noi măsuri”, a declarat, luni, premierul, după întâlnirea cu Confederația Patronală Concordia.
Cu această ocazie, premierul le-a prezentat celor de la Concordia coordonatele acordului propus de Guvern Comisiei Europene privind reducerea graduală a deficitului bugetar în următorii șapte ani și susținerea proiectelor mari de investiții pe care România le va derula în 2025 și 2026.