Codul Fiscal va suferi, cel mai probabil, o serie de modificări, consideră consultantul și managerul Frames, Adrian Negrescu

• Reforma fiscală anunțată de premierul Marcel Ciolacu, care urmează să fie aplicată în 2026 la presiunea UE, ar putea avea efecte dramatice asupra microîntreprinderilor, existând așteptări ca sute de mii de firme să se închidă. O altă măsură cerută de oficialii de la Bruxelles, eliminarea facilităților fiscale, este privită cu interes, deoarece este considerat firesc ca aceleași reguli să se aplice tuturor, ceea ce ar aduce ordine pe piață.

Codul Fiscal va suferi, cel mai probabil, o serie de modificări, la fel cum s-a întâmplat și până acum, nu o schimbare integrală, consideră Adrian Negrescu, consultant economic și manager al companiei Frames.

Acesta adaugă că, dat fiind faptul că 2024 este un an electoral, autoritățile vor încerca să mențină lucrurile sub control – chiar dacă vor fi nevoite să strângă cureaua – prin metode cunoscute: taxele și impozitele vor fi menținute, o parte din cheltuielile statului vor fi amânate pentru anul viitor, iar anumite investiții vor fi înghețate sau reeșalonate.

Majorarea impozitului pe profit, sperietoarea micilor antreprenori

Informațiile privind adoptarea unui nou Cod Fiscal, valabil din 2026, circulă de ceva vreme; însă, se pare că acum procesul se apropie de finalizare.

Săptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu a declarat la Bruxelles că este necesară o reformă fiscală cu o perspectivă pe termen mediu, aceasta fiind inclusă în PNRR. Anterior, Marcel Ciolacu anunțase că se lucrează la un plan de reducere a deficitului bugetar sub 3% pe o perioadă de șapte ani, în condițiile în care normele Comisiei Europene impun o revenire sub acest prag în patru ani.

Principalele modificări preconizate de noul Cod Fiscal ar putea include ajustarea cotei de TVA, impozitarea persoanelor fizice, reducerea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi, impozitarea profitului firmelor și eliminarea facilităților fiscale.

Adrian Negrescu, consultant economic și manager al companiei Frames, consideră că modificările aduse de noul Cod Fiscal vor afecta în principal microîntreprinderile și că mulți antreprenori vor fi nevoiți să renunțe la afaceri din lipsa unor soluții viabile.

„Cred că principala discuție se concentrează pe microîntreprinderi. Sunt semnale din partea PSD cu privire la o posibilă condiționare a acordării tranșei a treia din PNRR, în valoare de 5,5 miliarde de euro, de limitarea cifrei de afaceri a microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 100.000 de euro sau chiar 50.000 de euro,” a declarat pentru Termene.ro Adrian Negrescu.

Antreprenorii vor fi puși în fața unor decizii dificile

Reducerea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi nu va rămâne fără urmări pe piață, iar, cel mai probabil, dacă antreprenorii nu vor găsi soluții pentru a face față impozitelor pe profit mai mari, vor fi nevoiți să ia decizii radicale.

„Este o măsură care, din păcate, va duce la pierderea multor locuri de muncă. Fiecare microîntreprindere are, în acest moment, cel puțin un loc de muncă pentru care se plătesc taxe și impozite la stat. În momentul în care statul practică limitarea funcționării acestora la 500.000 de euro, înseamnă că sute de mii de microîntreprinderi se vor închide. De ce? Pentru că, pentru mulți antreprenori, nu va mai fi fezabil să opereze ca microîntreprindere în condițiile în care trebuie să plătească impozit pe profit,” consideră expertul.

„În momentul în care introduci impozitul pe profit, mulți dintre ei probabil vor căuta alte soluții pentru a evita o taxare uriașă, deoarece aceasta presupune trecerea de la impozite de 1% sau 3% la impozit pe profit, o majorare semnificativă pentru aceste afaceri. Mulți vor închide, vor renunța la locuri de muncă, ceea ce va afecta puternic bugetul de stat,” avertizează Negrescu.

Așa cum se știe, marea majoritate a microîntreprinderilor realizează o rată de profit ridicată, în condițiile în care nu au cheltuieli foarte mari. Antreprenorii desfășoară, în general, profesii liberale, lucrând în mare parte în domeniul serviciilor sau al activităților creative.

Aceleași reguli pentru toată lumea

Eliminarea scutirilor și excepțiilor fiscale constituie un alt punct avut în vedere de guvernanți și cerut cu insistență de oficialii de la Bruxelles. Agricultura, construcțiile și sectorul IT&C sunt direct vizate, fiind deja eliminate o parte dintre facilități, iar măsurile nu se opresc aici. În viitor, se pare că vor fi acordate facilități doar pentru 2-3 sectoare, accentul fiind pus pe dezvoltare.

Negrescu afirmă că este firesc să existe aceleași reguli pentru toți actorii din economie, inclusiv în relația dintre mediul privat și cel public. Fiscul penalizează puternic companiile care nu-și plătesc la timp datoriile către stat, dar atunci când este vorba de datoriile statului către antreprenori sau persoane fizice, nu se aplică aceleași penalizări.

„Această măsură va curăța oarecum mediul de afaceri și este absolut necesară din perspectiva dorinței de a avea aceleași reguli pentru toată lumea.

Sectorul IT

În ceea ce privește sectorul IT&C, acesta s-a restructurat și funcționează pe alți parametri, astfel încât facilitățile nu mai sunt atât de importante. Agricultura este în mare dificultate; cu sau fără facilități, mulți dintre cei implicați trăiesc la limita supraviețuirii. În ceea ce privește sectorul construcțiilor, acesta este deja într-o situație critică,” a adăugat Negrescu.

Referitor la viitorul Cod Fiscal, care va intra în vigoare din 2026, Negrescu nu se așteaptă la adoptarea unui nou cod integral, ci mai degrabă la o serie de modificări, chiar și de ordinul zecilor sau sutelor, așa cum s-a întâmplat și în trecut.

Modificarea Codului Fiscal a devenit necesară deoarece regulile fiscale actuale nu reușesc să aducă suficiente venituri la bugetul public, ceea ce generează un deficit de 8% din PIB. Planul fiscal trebuie discutat cu oficialii de la Comisia Europeană până la începutul lunii septembrie, iar la jumătatea lunii octombrie va fi prezentat Comisiei Europene. Acesta va intra în vigoare, însă, începând cu 1 ianuarie 2026.

Premierul se bazează pe digitalizarea ANAF

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că Guvernul nu ia în calcul majorarea taxelor, ci se concentrează pe digitalizarea ANAF, creșterea încasărilor bugetare și reforma cheltuielilor publice.

Declarația a fost făcută după întâlnirea cu Confederația Patronală Concordia, căreia premierul i-a prezentat coordonatele Acordului propus de Guvern Comisiei Europene privind reducerea graduală a deficitului bugetar în următorii șapte ani și susținerea proiectelor mari de investiții pe care România le va derula în 2025 și 2026.

Începând de anul viitor, vor avea loc consultări cu mediul de afaceri privind reforma fiscală, a mai anunțat premierul.

„Nu vom lua nicio decizie cu privire la reforma fiscală fără consultarea mediului de afaceri și fără a oferi antreprenorilor un orizont de timp suficient până la implementarea noilor măsuri,” a declarat premierul.