A intrat în vigoare protocolul pentru combaterea speculei, semnat de Fisc, Concurență și Protecția consumatorului. Cum e definită specula și cum vor fi depistați speculanții

Miercuri a fost publicat în Monitorul Oficial protocolul privind colaborarea instituțională dintre Consiliul Concurenței, Agenția Națională pentru Administare Fiscală (ANAF) și Asociația Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), acesta întrând în vigoare în aceeași zi. Potrivit documentului, cele trei instituții vor colabora pentru a depista creșterile nejustificate de prețuri și pentru a lua măsurile necesare ca să combată aceste acțiuni.

Concurența va transmite ANPC sesizările privind acțiunile speculative ce implică persoane fizice

În protocol este definit rolul ce revine fiecăreia din cele trei instituții în vederea combaterii speculei și se precizează cum va decurge colaborarea dintre  Fisc, Concurență și Protecția consumatorului.

Astfel, potrivit aticolului 2 din actul normativ, Consiliul Concurenței va trebui să redirecționeze către ANPC orice sesizare ce vizează posibile acțiuni speculative, dacă acestea au ”în vedere relația unei întreprinderi cu persoane fizice”. Totodată, Concurența va trebui să sesizeze ANPC ”cu privire la existența unor indicii referitoare la posibile practici comerciale ce pot intra sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență 84/2022 privind combaterea acțiunilor speculative, precum și să trimită raportări săptămânale către ANPC ”cu privire la cazurile instrumentate, ce vizează acțiuni speculative”.

De cealaltă parte, rolul ANPC în această colaborare va fi să să trimită către ”Consiliul Concurenței toate sesizările ce au în vedere posibile acțiuni speculative, dacă aceasta vizează relația unei întreprinderi cu o altă întreprindere”, precum și ”un raport săptămânal privind cazurile instrumentate, ce vizează acțiuni speculative, în săptămâna anterioară (sesizări primite/soluționate), inclusiv cu privire la amenzile aplicate, dacă este cazul”.

ANPC va transmite totodată Concurenței toate sesizările privind cazurile de posibilă concurență neloială, ce pot intra sub incidența OUG 84/2022 privind combaterea acțiunilor speculative.

Datele ANAF și ANPC, interoperabile

În ceea ce privește ANAF, instituția va trebui să pună la dispoziția Protecției Consumatorului datele necesare solicitate cu privire la întreprinderile care desfășoară activitate pe teritoriul României care vizează posibile acțiuni speculative. Totodată, Fiscul va trebui să sesizeze ANPC de fiecare dată când există suspiciuni cu privire la o anumită acțiune speculativă derulată de o anumită întreprindere.

Protocolul mai prevede că ”mecanismul de colaborare ce vizează interoperabilitatea cu bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, va avea în vedere instituirea unui canal de comunicare direct între părți prin intermediul unor mijloace de comunicare securizate, cu respectarea confidențialității datelor obținute”.

Cum sunt definite acțiunile speculative

Potrivit ordonanței de urgență 84/2022 privind combaterea acțiunilor speculative ”noțiunea de risc speculativ vizează acele situații în care pot apărea majorări nejustificate de prețuri sau poate exista un dezechilibru major între cerere și ofertă pe piață, identificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în urma unor evaluări realizate în urma controalelor efectuate potrivit atribuțiilor sale prevăzute în Codul de procedură fiscal. Aceste acțiuni includ:
a) practicarea unor prețuri nejustificat de mari;
b) limitarea, în mod nejustificat, a producției sau a vânzărilor;
c) acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

Cum vor fi depistați speculanții

Conform aceluiași act normativ, pentru evaluarea acțiunilor speculative vor fi verificate ”marjele de profit sau adaosurile comerciale pentru produsul sau serviciul respectiv, pentru a analiza o majorare disproporționată a prețurilor față de cheltuieli”.

Totodată, autoritățile vor avea în vedere ”nivelul prețului de vânzare comparativ cu prețurile practicate în ultimele 12 luni, creșterea artificială a costurilor de producție, inclusiv salariale, pentru a masca o creștere nejustificată a prețului produsului/serviciului final”.

Se va verifica totodată dacă ”distribuția produselor se realizează printr-un lanț care cuprinde mai mulți intermediari decât în mod uzual; limitarea nejustificată a producției sau a vânzărilor, care a avut ca efect stoparea/diminuarea semnificativă a aprovizionării pieței interne”, precum și ”mărirea stocurilor, într-o anumită perioadă, comparativ cu nivelul mediu al stocurilor existent în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani”.