Pașaportul digital al produselor de îmbrăcăminte și reciclarea hainelor au dus la reducerea producției industriei textile din România

• Reprezentanții patronatelor din industria textilă consideră că firmele din domeniu înregistrează un regres în ceea ce privește producția. Această tendință negativă a producției ar fi cauzată de noile reguli impuse de Comisia Europeană producătorilor. Este vorba de introducea pașaportului digital al produselor textile și reciclarea acestora.

Noile reglementări europene ce vor intra în vigoare anul viitor, mai precis regulile privind pașaportul digital al produselor au lovit puternic în industria textilă și au condus la scăderea accentuată a capacității de producție, a spus pentru termene.ro Mihai Păsculescu, președintele federației patronatelor din industria de profil FEPAIUS.

„Regula ca 40% din materiale să fie recuperabile și obligativitatea de a introduce pe etichete acel cod QR pentru trasabilitate, care să includă informații privind originea materiei prime, apa consumată la fabricare, durata cât poate fi purtat produsul etc, au pus o presiune imensă pe firmele din industria textilă. Acum toți încearcă să epuizeze stocurile ca de la anul să iasă pe piață cu produse care se conformează normelor UE”, a declarat reprezentantul patronal.

„Ar trebui o altă abordare”

În opinia sa, cerintele Comisiei Europene sunt exagerate. „Sper ca SUA, cu Trump, să vină cu o altă abordare”.

Principalul efect al presiunii puse pe stocuri este că în 2025 producția a scăzut foarte mult a mai spus Mihai Petculescu.

Cele mai recente date statistice privind producția industrială au ca lună de referință noiembrie 2024 și indică o scădere a producției textile cu câteva procente în raport cu aceeași lună din anul anterior.

Totodată, potrivit Buletinului Statistic de Industrie, ediția 2025, realizat de INS, în primele 6 luni din 2024 producția industriei textile a consemnat o scădere acută raportat la anul de referință 2021. Astfel, primele șase luni din 2024 au înregistrat scăderi cuprinse între circa 16% și 25% față de primele șase luni din 2021, pe serie brută.

Ce este pașaportul digital al produselor

Reglementările privind pașaportul digital al produselor ar urma să intre în vigoare în 2026.

PDP este un document digital ce va fi atașat produsului fizic și care va include informațiile ce privesc trasabilitatea și sustenabilitatea de-a lungul duratei de viață a produsului. PDP va fi legat de produsul fizic prin intermediul unui QR cod, cod de bare sau altă tehnologie ce poate fi accesată printr-un terminal smart.

România a fost mult timp un hub important pentru producătorii de textile din Europa, datorită forței de muncă relativ accesibile și apropierii de piețele occidentale. Cu toate acestea, în 2024, industria se confruntă cu multiple provocări economice, inclusiv inflația ridicată și creșterea costurilor cu energia.

Un alt factor semnificativ este creșterea salariului minim în sector, ceea ce pune presiune pe companiile producătoare să investească în automatizare și tehnologii noi pentru a rămâne competitive. Totodată, cererea pentru produse textile a suferit schimbări, consumatorii orientându-se tot mai mult către produse sustenabile și de calitate superioară.

Investițiile

Un trend dominant în 2024 în industria textilă românească este tranziția către sustenabilitate. Multe companii implementează tehnologii care reduc consumul de apă și energie, precum și procese care minimizează deșeurile textile. De asemenea, reciclarea materialelor textile devine o prioritate, iar produsele realizate din fibre reciclate sau organice câștigă tot mai mult teren.

Uniunea Europeană a impus reglementări stricte privind sustenabilitatea în industria textilă, ceea ce determină companiile românești să adopte practici mai prietenoase cu mediul pentru a rămâne competitive pe piața internațională.

Un alt factor de transformare majoră în 2024 este digitalizarea industriei textile. Tehnologiile de tip Industrie 4.0, cum ar fi inteligența artificială, Internet of Things (IoT) și automatizarea proceselor de producție, sunt din ce în ce mai utilizate pentru a optimiza costurile și a crește eficiența.

România rămâne un jucător important pe piața europeană de textile, având un volum semnificativ de exporturi către Germania, Franța, Italia și Spania. Totuși, concurența din partea piețelor asiatice, cum ar fi China și Bangladesh, continuă să fie un obstacol pentru producătorii autohtoni.

Oportunitatea pentru industria textilă românească constă în reorientarea spre produse premium, personalizate și sustenabile, evitând astfel competiția pe preț cu producătorii asiatici. Dezvoltarea unor mărci locale puternice și promovarea pe piețele internaționale pot aduce un avantaj competitiv semnificativ.