Cum se va face impozitarea microîntreprinderilor în 2025. Variantele negociate

• Acoperirea deficitului bugetar care va ajunge spre 9% la finalul acestui an, conform datelor guvernamentale și analizelor independente, va fi realizată și prin modificarea impozitării microîntreprinderilor. În plus, și Comisia Europeană presează guvernul să-și respecte promisiunile legate de scăderea pragului de impozitare pentru firmelor micro.

În contextul presiunilor pentru creșterea veniturilor bugetare și ajustarea sistemului fiscal, guvernul și principalele partide politice din România au început să dezbată posibile modificări ale regimului de impozitare aplicabil microîntreprinderilor. Noile cote sau restricții ar putea genera venituri suplimentare semnificative pentru finanțarea proiectelor publice și pentru reducerea deficitului bugetar.

Clever News Center a documentat și consultat în ultima săptămână toate variantele fiscale discutate de partidele PSD, PNL, UDMR și USR. Variantele au fost propuse de reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Impozitarea actuală

În prezent, microîntreprinderile beneficiază de un regim fiscal favorabil, menit să sprijine antreprenoriatul și să reducă povara administrativă. Sistemul fiscal actual prevede:

• O cotă de impozitare de 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile cu cel puțin un angajat.
• O cotă de 3% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile fără angajați.
• Plafonul maxim pentru a fi considerată microîntreprindere este de 500.000 euro cifra de afaceri anuală.

Acest regim a fost conceput pentru a încuraja dezvoltarea afacerilor mici și medii, oferind un sistem simplificat de impozitare, în comparație cu impozitul pe profit aplicat companiilor mari.

Creșterea cotelor de impozitare

În ultima săptămână, reprezentanții guvernului, ai partidelor politice și ai mediului de afaceri au analizat mai multe variante de modificare a acestui regim fiscal. Propunerile au vizat atât creșterea cotelor de impozitare, cât și reducerea plafonului maxim al cifrei de afaceri.

Una dintre cele mai discutate propuneri implică majorarea cotelor de impozitare pentru microîntreprinderi. Variantele luate în considerare includ:

• Creșterea cotei de impozitare de la 1% la 2% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile cu angajați.
• Majorarea cotei pentru microîntreprinderile fără angajați de la 3% la 5% din cifra de afaceri.

Această măsură ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, însă există temeri că ar putea descuraja antreprenorii să angajeze personal sau să își mențină afacerile active.

Reducerea plafonului

O altă variantă analizată prevede reducerea plafonului maxim al cifrei de afaceri pentru calificarea drept microîntreprindere. Propunerea implică scăderea acestui plafon de la 500.000 euro la 200.000 euro anual.

Susținătorii acestei măsuri argumentează că multe firme de dimensiuni mai mari profită de regimul favorabil pentru microîntreprinderi, deși ele ar trebui să plătească impozit pe profit. Pe de altă parte, antreprenorii avertizează că reducerea plafonului ar putea forța multe afaceri mici să treacă la un regim fiscal mai complex și mai costisitor.

Eliminarea completă a regimului special

O variantă extremă discutată, dar mai puțin probabil să fie implementată, este eliminarea completă a regimului fiscal pentru microîntreprinderi. Aceasta ar însemna că toate firmele, indiferent de dimensiune, ar fi supuse impozitului pe profit de 16%.

Criticii acestei propuneri subliniază că o astfel de măsură ar putea descuraja antreprenoriatul și ar crește semnificativ povara administrativă pentru firmele mici.

Introducerea unui impozit minim

S-a discutat, de asemenea, introducerea unui impozit minim pentru microîntreprinderi, indiferent de cifra de afaceri realizată. De exemplu, o taxă fixă anuală de 1.000 de lei ar fi aplicată pentru a asigura un venit minim la buget chiar și de la firmele inactive sau cu activitate redusă.

Această variantă este considerată de unii drept o măsură echitabilă, dar poate pune o povară suplimentară pe microîntreprinderile aflate la început de drum sau pe cele care trec prin dificultăți financiare.

Aproape 460.000 de microîntreprinderi active

Conform datelor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în luna aprilie 2024 erau înregistrate 619.051 de microîntreprinderi în România, dintre care 459.417 erau active, reprezentând 74,21% din total.

În anul precedent, 2023, numărul total de microîntreprinderi a fost mai mare, cu 692.440 înregistrate, dintre care 495.448 erau active, ceea ce reprezenta 71,55% din total.

Este important de menționat că modificările legislative din 2024 au redefinit statutul microîntreprinderilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a numărului acestora, de la peste 910.000 în 2022 la aproximativ 400.000 în 2024.

Aceste schimbări legislative au avut un impact semnificativ asupra sectorului microîntreprinderilor, reducând numărul acestora și modificând condițiile necesare pentru încadrarea în această categorie.