România are 2,89 milioane de exploatații agricole și doar 230.000 de angajați cu carte de muncă în ferme. Avertismentul lui Isărescu

• Productivitatea salariaților este o problemă generală în România, în condițiile în care se situează la mai puțin de o treime din media înregistrată în UE.

De departe, însă, agricultura este campioană când vine vorba de lipsă de productivitate. Față de media UE, la noi valoarea adăugată brută pe persoana angajată în sector reprezintă mai puțin de un sfert din nivelul înregistrat în Uniunea Europeană.

Din totalul forței de muncă active care lucrează în agricultură, doar undeva la 15 % constituie salariați.

România este țara din UE cu cele mai multe exploatații agricole (2,89 milioane), dar, din păcate, agricultura autohtonă contribuie cu doar 5% la valoarea adăugată a agriculturii UE.

Agricultură pe cont propriu

În 2023, valoarea adăugată brută pe persoana angajată în agricultură reprezenta doar 23% din media UE 27, se arată într-un studiu realizat de BCR.

Productivitatea scăzută a forței de muncă se datorează, printre altele unui nivel ridicat în mod artificial al ocupării. Astfel, din 1,77 milioane de persoane ocupate în agricultură, 1,54 milioane erau lucrători independenți și doar 230.000 angajați.

În România, 83% din terenul agricol utilizat este administrat de fermieri cu pregătire de bază sau experiență practică, în timp ce 17% este gestionat de cei care au o pregătire agricolă completă.

În 2023, fiecare euro de valoare adăugată brută în agricultură a fost generat de un stoc de investiții străine directe de doar 0,18 euro, semnificativ mai mic față de 0,85 euro în industria prelucrătoare.

Fermierii nu au pregătire completă

În România, 83% din terenul agricol utilizat este administrat de fermieri cu pregătire de bază sau experiență practică, în tmp ce 17% este gestionat de cei care au o pregătire agricolă completă.

În Franța și Polonia, proporția fermierilor cu experiență practică sau pregătire de bază este comparabilă cu cea a celor care dețin o educație agricolă completă.

Productivitate pe angajat, dar și pe utilaje

Nicu Vasile, președintele LAPAR susține că în agricultură ca de altfel în orice domeniu al economiei este esențială productivitatea muncii, nu doar pe angajat, ci şi pe utilaje.

„Nu mai discută nimeni de randament, de productivitate a muncii. Este esențiala productivitatea muncii pe angajat, dar şi pe utilaje. Fermele din România sunt ferme care nu au o încărcătură corectă pe utilajele agricole. Sunt fie prea dotate din punct de vedere mecanic, fie sub-dotate. Nu avem strategie. Cum dăm noi fondurile europene pe utilaje agricole? Ferma vegetală trebuia să se dezvolte cu ferma zootehnică. Ați văzut Israelul cum a dat în folosință terenurile, acele deșerturi? Au dezvoltat în primul rând zootehnia, iar dejecțiile animale le-au dus pe nisipurile respective și au creat materie organică. Pe urmă au venit cu sisteme de irigație și au o agricultură performantă în deșert, iar noi ne tot văităm”, spune Nicu Vasile.

România are 2,89 milioane de exploatații agricole, iar dintre acestea  93,5% sunt considerate ferme de familie, potrivit satelor Eurostat.

Deși avem cel mai mare număr de ferme de familie din Uniunea Europeană, agricultura românească are o contribuție de doar 5% la valoarea adăugată a agriculturii UE. Spre comparație, Germania, care, țară cu un număr total de 260.000 de ferme, contribuie cu 14%.

De trei ori mai puțin decât media UE

Productivitatea salariatului din România este departe de nivelul din UE. La noi, productivitatea unui salariat are o valoare de 14.500 – 15.000 de euro pe an, mult sub media europeană, de 47.000 de euro, după cum susține președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu.

Tot el spune că suntem pe ultimul loc în UE ca IMM-uri la mia de locuitori, iar o treime dintre aceste IMM-uri au capitaluri negative în ultimii 10 ani.

În România există aproximativ 540.000 de întreprinderi, ceea ce ne poziționează pe ultimul loc din Europa

„Deci, din punct de vedere cantitativ nu stăm bine, nu avem suficient masă antreprenorială, chiar dacă acesta este motorul principal al economiei româneşti. De ce? Pentru că produce 56% din valoarea adăugată la Produsul Intern Brut, pentru că produce 76% din volumul locurilor de muncă”, spune Dănescu.

Recent, și guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit despre productivitatea angajaților din România, atrăgând atenția că majorarea necorelată a salariilor cu productivitatea aduce inflație.