Scutirea de taxe pe salarii în industria băuturilor nu este agreată de Guvern

Executivul nu este de acord cu scutiri de taxe pe venitul angajaților în sectorul producătorilor de băuturi alcoolice sau nealcoolice, așa cum propune un proiect de lege inițiat de liberali. Măsura vizează 15.000 de persoane din industrie iar unul dintre argumente este că ar genera o scădere anuală a veniturilor la buget de peste un sfert de miliard de lei.

La începutul lunii septembrie a anului trecut, un grup de 23 de parlamentari liberali, sprijinit de doi social – democrați și un reprezentant UDMR, iniția o modificare a Codul fiscal. Aceasta viza scutirea de la plata impozitului pe venit a persoanelor fizice care desfășoară activitate în următoarele domenii:

Cod CAEN 11: Fabricarea băuturilor

01 – Distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice

02 – Fabricarea vinurilor din struguri

03 – Fabricarea cidrului și a altor vinuri din fructe

04 – Fabricarea altor băuturi nedistilate, obținute prin fermentare

05 – Fabricarea berii

06 – Fabricarea malțului

07 – Producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate.

Argumentele inițiatorilor

Se cerea un regim similar, de scutire, ca în cazul celor de la CAEN 01 (agricultură, vânătoare) și CAEN 10 (industria alimentară).

Este vorba practic de o completare a articolului din Codul Fiscal ce prevede deja că angajatorii care desfășoară pe teritoriul României activități în sectorul agricol şi în industria alimentară nu achită acest impozit pe venit.

„Companiile din sectorul băuturilor susțin circa 15.000 angajați direcți care vor fi direct afectați de acestă măsură discriminatorie. Sectorul băuturilor se supune acelorași reguli și norme legislative aplicabile restului industriei producătoare de alimente: normele privind siguranța alimentară, inclusiv cele sanitar veteriniare, cele privind etichetarea, informarea și protecția consumatorului, legislația specifică privind ambalajele și protecția mediului.

Angajații din sectorul de fabricare a băuturilor trebuie să beneficieze de aceleași condiții de salarizare ca și cei din industria alimentară”, susțin inițiatorii.

De ce se opune Guvernul

„Acordarea unor facilități fiscale atât la nivelul angajaților, cât și a angajatorilor pentru anumite sectoare/ domenii de activitate trebuie să aibă în vedere contextul economico-social și strategia de dezvoltare a anumitor ramuri de activitate, statul putând interveni prin anumite măsuri fiscale care să răspundă nevoilor de stimulare în acest sens”, a transmis în replică primul ministru Nicolae Ciucă, într-un punct de vedere al Guvernului. 

Acesta susține că se urmărește „reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale, începând cu anul 2024, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice”. 

Revizuirea cadrului fiscal, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, ar trebui să aibă un impact pozitiv de 0,5% asupra PIB, față de media perioadei 2019–2020, începând cu anul 2025.

Beneficiile angajaților versus impact bugetar

Conform analizei inițiatorilor, la un salariu brut de 3.000 de lei angajatul primește 1.775 lei în condițiile actuale. Dacă s-ar aplica scutirea de la plata impozitului pe venit, ar încasa 2.363 lei, ceea ce ar reprezenta un plus de 588 de lei/ lună. Acest plus ar fi și mai mare în cazul unui angajat cu 5.000 lei/ lunar, diferența în buzunarul angajatului urcând la 1.013 lei/ lună (cu un total de 3.938 lei lunar).

Aplicarea prevederilor inițiativei legislative ar genera însă un impact negativ asupra veniturilor bugetare (impozit pe venit și contribuții sociale) estimat de Guvern la circa 300 milioane lei în acest an.

„În acest context, menționăm că Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele, obligațiile bugetare și riscurile fiscale, iar adoptarea inițiativei legislative ar influența negativ ținta de deficit bugetar, stabilitatea macroeconomică și ratingul de țară în relația cu organismele financiare internaționale.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată”, mai spune Ciucă.

Inițiativa nu a trecut de votul Senatului, fiind respinsă pe 30 octombrie, anul trecut. În prezent se află pe circuitul Camerei Deputaților.