România Verde: competiția companiilor autohtone asupra pieței energiilor regenerabile

Rivali și competitori în antreprenoriatul românesc (XII)

În ultimii ani, piața energiei verzi din România a cunoscut o creștere semnificativă, stimulată de politici guvernamentale favorabile și de cererea în creștere pentru surse de energie regenerabilă. Acest sector a atras numeroși jucători importanți, atât companii locale, cât și investitori străini, ceea ce a intensificat rivalitatea și competiția pentru dominarea pieței.

În episodul cu nr. XII din serialul “Rivali și competitori în antreprenoriatul românesc” vom încerca o succintă analiză comparativă a principalilor jucători de pe piața neaoșă, laolaltă cu alte câteva repere reprezentative într-un domeniu emergent și expansiv, destinat să revoluționeze economia autohtonă.

Valoarea pieței Energiei Verzi în România

Conform datelor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în 2023, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă în România a depășit 5.000 MW, incluzând energie eoliană, solară, hidro și biomasa. Piața energiei verzi din România este estimată la peste 2 miliarde de euro anual, cu perspective de creștere semnificative în următorii ani. Primul val de investiții masive în energia regenerabilă a avut loc în anii 2010-2012 când atenția companiilor s-a concentrat pe sectorul eolian, domeniul beneficiind de investiții masive de ordinul miliardelor de euro. Ultimii ani, în schimb, s-au axat pe panourile fotovoltaice, peste 600 de milioane de euro fiind alocați dezvoltării acestui segment, de pildă, doar în 2023.

Principalii Competitori

1. Hidroelectrica
   • Capacitate instalată: Aproximativ 6.400 MW
   • Segment: Hidroenergie
   • Cota de piață: Cel mai mare producător de energie verde din România
   • Date recente: În 2023, Hidroelectrica a generat peste 15 TWh de energie, reprezentând aproximativ 30% din producția totală de energie electrică a țării.
2. Enel Green Power România
   • Capacitate instalată: Peste 500 MW
   • Segment: Eolian și solar
   • Cota de piață: Unul dintre cei mai mari investitori străini în energie regenerabilă
   • Date recente: Enel Green Power România a investit recent peste 200 milioane de euro în extinderea parcurilor eoliene și solare.
3. CEZ România
   • Capacitate instalată: Aproximativ 600 MW
   • Segment: Eolian
   • Cota de piață: Un jucător important în sectorul eolian
   • Date recente: CEZ România a inaugurat în 2023 unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din Europa de Sud-Est, cu o capacitate de 300 MW.
4. E.ON România
   • Capacitate instalată: Peste 400 MW
   • Segment: Eolian și solar
   • Cota de piață: Investitor major în proiecte de energie regenerabilă
   • Date recente: E.ON a anunțat în 2023 un plan de investiții de 150 milioane de euro pentru dezvoltarea de noi proiecte solare și eoliene.

Investițiile străine directe în sectorul energiei verzi din România au crescut considerabil, companii din Cehia, Germania, Austria, Israel, Italia și Statele Unite fiind printre cei mai activi investitori. Firme precum Nofar Energy continuă să investească în România, având deja alocate peste 500 de milioane de euro pentru proiectele în desfășurare până în 2025, cu o capacitate totală de 1,5 GW până în 2030, la rândul lor, Total Energies și OMV Petrom continuă dezvoltarea și finalizarea proiectelor începute în 2023, cu un focus pe proiecte fotovoltaice semnificative, inclusiv un portofoliu de 710 MW​ . Acestora li se alătură o multitudine de proiecte din zona dezvoltării de energie regenerabilă pentru consum propriu, companii precum:  Antibiotice Iași, Auchan România, Lidl România, Promenada Mall, Michelin, Arabesque, Rombat, Dedeman, Transavia, etc., devenind – sau fiind pe cale să devină – prosumatori.

Aproximativ 90% dintre români ar vrea panouri solare pe clădiri, 89% un parc solar, iar 82% un parc eolian terestru construit în proximitatea zonelor în care locuiesc, conform unui sondaj YouGov derulat în 2021 în zece țări europene (România, Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, Polonia, Italia, Cehia, Grecia, Bulgaria) și publicat de European Climate Foundation.

De asemenea, 85% dintre respondenți au declarat că s-ar înscrie într-o cooperativă de energie dacă aceasta ar fi înființată în localitatea lor. România a înregistrat cel mai mare procent la aceasta întrebare dintre cele zece țări chestionate.

 Reglementare și Infrastructură 

Unul dintre principalele obstacole pentru dezvoltarea sectorului rămâne cadrul reglementar fluctuant și birocratia asociată cu obținerea autorizațiilor de construcție și operare. În ciuda acestor impedimente, reglementările și infrastructura existente în România pentru implementarea energiei regenerabile au evoluat semnificativ în ultimii ani pentru a încuraja tranziția către surse de energie verde. România a adoptat diverse strategii și planuri naționale, precum Planul Național de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) și Strategia Energetică Națională, care prevăd obiective ambițioase pentru creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și alte instituții guvernamentale au implementat scheme de sprijin, cum ar fi certificatele verzi și contractele pentru diferență (CfD), pentru a stimula investițiile în energie eoliană, solară, și alte surse regenerabile.

În ceea ce privește infrastructura, România se confruntă cu provocări legate de modernizarea și extinderea rețelei de transport și distribuție a energiei pentru a putea integra eficient noile capacități de producție regenerabilă. Cu toate acestea, investițiile continue în infrastructură și adoptarea de tehnologii smart grid contribuie la crearea unui mediu mai favorabil pentru dezvoltarea proiectelor de energie verde.

 Inovații Tehnologice

Dezvoltarea tehnologică în industria energiei regenerabile a cunoscut progrese remarcabile în ultimii ani, contribuind semnificativ la creșterea eficienței și scăderea costurilor de producție. La nivel global, capacitatea instalată de energie regenerabilă a crescut cu aproximativ 10% pe an, ajungând la peste 2.800 GW în 2023, conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). În România, capacitatea totală de energie regenerabilă a fost de 11.650 MW la sfârșitul anului 2022, cu 6.642 MW provenind din hidroenergie, 3.027 MW din energie eoliană și 1.426 MW din surse fotovoltaice​. Avansurile tehnologice în domeniul fotovoltaic au permis scăderea costului panourilor solare cu peste 80% în ultimul deceniu, iar eficiența celulelor solare a crescut de la 15% la peste 22%. În sectorul eolian, turbinele moderne au capacități de până la 15 MW, comparativ cu 1-3 MW în urmă cu două decenii.

De asemenea, tehnologiile de stocare a energiei, cum ar fi bateriile cu litiu-ion, au înregistrat scăderi de costuri de aproximativ 85% din 2010 până în 2023, facilitând integrarea energiei regenerabile în rețelele naționale. Inovațiile în tehnologiile smart grid și utilizarea inteligenței artificiale pentru optimizarea producției și distribuției de energie au contribuit, de asemenea, la creșterea fiabilității și sustenabilității sistemelor energetice.

 Perspective de Viitor

Potrivit Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, țara își propune să crească ponderea energiei regenerabile în mixul energetic la 35% până în 2030. Acest obiectiv ambițios va necesita investiții semnificative și o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat. Recent, mai exact  în urmă cu două luni, Ministerul Energiei a anunțat lansarea a două proiecte pentru sprijinirea investițiilor în domeniul producerii energiei electrice din surse regenerabile, proiecte (în valoare de 815 milioane de euro) destinate societăților comerciale și regiilor autonome. Finanțarea provine din Fondul Pentru Modernizare în cadrul Programului Cheie nr. 1, și are în vedere sursele eoliene, solare și hidro, atât la nivel de prosumatori, cât și la nivel de producție.

 În concluzie, rivalitatea în domeniul energiei verzi din România este un motor puternic al inovării și dezvoltării sustenabile. Competiția acerbă dintre marile companii și investițiile continue în tehnologii verzi contribuie la transformarea peisajului energetic al țării, oferind beneficii pe termen lung atât pentru economie, cât și pentru mediu.