Proiectul de lege prin care firmele pot angaja studenți pe salarii fără taxe. Guvernul se opune scutirii de impozitare

Propunerea ca studenții în vârstă de până la 26 de ani să nu achite taxe pe salarii, în cazul în care sunt angajați, nu este agreată de Guvern. Printre argumentele Executivului se numără și impactul bugetar, deși reprezentanții Ministerului Finanțelor recunosc că nu pot face o estimare.

Inițiativa legislativă depusă în Parlament pe 15 februarie are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și propune unele facilități tinerilor studenți (până în 26 de ani) care sunt angajați. 

Este vizată exonerarea acestora de la obligația de plată a impozitului pe venit și reducerea cotei de contribuții sociale obligatorii de la 25% la 10%.

Scutirea de la CASS

Conform proiectului, studenții din țara noastră care lucrează vor beneficia de scutirea de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din salarii ce nu depășesc salariul minim brut pe țară. Astfel, dacă salariul lor e mai mare decât cel minim brut, ei vor datora CASS doar pentru diferența dintre veniturile lunare brute realizate și valoarea salariului minim brut pe țară. Acum, aceștia datorează CASS indiferent de valoarea veniturilor din salarii.

„Acordarea acestui beneficiu tinerilor care nu depășesc vârsta de 26 de ani ar reprezenta un mijloc de întrajutorare a acestora la începutul carierei și ar restabili încrederea în organele și instituțiile statului. Totodată, prin aceste modificări legislative se urmărește și păstrarea forței de muncă în țară”, arată inițiatorii în expunerea de motive.

Într-un calcul al acestora, făcut la nivelul salariului minim de anul trecut, de 2.550 lei (nu de 3.000 de lei, cât este în prezent), se arată că, prin aplicarea noilor propuneri, angajații ar urma să primească efectiv, la acel nivel de salarizare, suma de 2.295 de lei, în loc de 1.524 de lei. În noul context, s-ar mai adăuga peste 300 de lei.

Explicațiile Executivului

„Considerăm că din textul inițiativei legislative nu rezultă cu claritate intenția de reglementare, sens în care, pentru evitarea unor eventuale neclarități în aplicarea măsurilor propuse, se impunea introducerea unor reglementări cu privire la data intrării în vigoare, iar aceasta să aibă în vedere aplicarea pentru veniturile realizate începând, de exemplu, cu luna următoare publicării actului normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Clarificarea aspectelor menționate era necesară în vederea aplicării corecte a reglementărilor fiscale și pentru evitarea interpretării neunitare a prevederilor Codului fiscal atât de contribuabili, cât și de organele fiscale, în situația în care inițiativa legislativă va fi promovată ca urmare a procedurii parlamentare”, este unul dintre primele motive invocate în Punctul de vedere al Guvernului, semnat de premierul Nicolae Ciucă.

Referitor la scutirea numai pentru persoanele fizice rezidente, se consideră că s-ar putea conduce la instituirea unui regim fiscal discriminatoriu față de persoanele fizice care nu îndeplinesc condițiile de rezidență, dar obțin venituri de aceeași natură.

„Considerăm că adoptarea prevederilor din inițiativa legislativă, fără corelarea acestora cu reglementările în vigoare ale Codului fiscal, relevante în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, conduce la instituirea unor aspecte de contradictorialitate cu actul normativ supus modificării, generând comportamente diferite în raport de interpretarea neunitară a reglementărilor fiscale, atât de către contribuabili, cât și de organele fiscale”, mai susține primul-ministru Ciucă.

Referitor la impactul asupra veniturilor bugetare, premierul recunoaște că „nu poate fi cuantificat, întrucât Ministerul Finanțelor nu se poate pronunța asupra veniturilor persoanelor care ar putea beneficia de măsurile propuse (respectiv veniturile obținute, în baza unui contract de muncă sau contract de internship, de către persoane fizice rezidente care se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 ani)”.

De vină ar fi și PNRR-ul

Un alt motiv invocat se referă la obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care vizează revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal. Astfel, se urmărește reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale, începând cu anul 2024, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice.

Asociațiile studențești au sprijinit acest proiect de lege care ar fi permis ca tinerii care urmează cursuri de studii superioare să aibă salarii mai mari. „Cred că este un proiect bun. Eu caut să mă angajez din vară. Sunt anul I acum la Administrație Publică în București și sincer în primul an e mai dificil să te angajezi. Dar din vară, și poate și anul II ma tenta ideea să lucrez undeva măcar într-un regim part-time”, ne spune Laura S.

Și patronatele au fost de acord acest proiect care ar fi ajutat multe industrii, cum ar fi cea de HoReCa pe perioada estivală, când studenții sunt în vacanțe.

Situația elevilor

Potrivit Codului fiscal, există categorii de persoane exceptate de la plata CASS, prima dintre ele incluzând copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenții, studenții-doctoranzi care desfășoară activități didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a patru-șase ore convenționale didactice pe săptămână, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști.

Apoi, Codul fiscal stabilește că, dacă cei amintiți realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, din activități independente sau din activități agricole, pentru aceste venituri datorează CASS.