Programul Femeia antreprenor 2024. Patronatul antreprenoarelor consideră prea mic grantul de 200.000 de lei

• Antreprenoarele din România cred că programul nu ține cont de realițățile economice din România, dar este și discriminatoriu față de femei și oamenii de afaceri tineri prin raportare la granturile oferite prin Start-Up Nation.  

Deși anunțat încă din luna martie, programul „Femeia Antreprenor 2024” nu a fost lansat nici până acum. O sursă din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a declarat pentru termene.ro că se lucrează la program, iar în viitorul apropiat acesta va fi pus în practică. Concret, când se va întâmpla acest lucru, rămâne de văzut.

Întârzieri

„Probabil că motivul este lipsa de finanțare. Este un program cu fonduri nerambursabile, însă din buget național. Și da, știți cum? Fondurile nerambursabile din bugetul național sunt mai degrabă virtuale din cauza halului în care arată deficitul bugetar”, consideră Ana-Maria Icătoiu, vicepreședinte Organizației femeilor Antreprenor din România (OFA UGIR), coordonator al domeniului „finanțări proiecte private”.

Conform schiței de proiect, firmele cu trei ani de activitate conduse de femei ar urma să primească granturi de 200.000 de lei, dar nu și cele abia înființate. Ana-Maria Icătoiu spune însă că și societățile noi sunt eligibile în program.

Dacă vorbim despre finanțarea pentru start-up-uri, există și programul Start Up Nation, care se pare că începând de anul acesta va fi finanțat din nou de la bugetul de stat, cum a fost în toate edițiile de până acum, și nu din fonduri europene. 

„O sumă complet insuficientă pentru orice fel de afacere”

Cert este că cei 200.000 de lei pe care statul ar urma să îi pună la bătaie sunt văzuți de femeile antreprenor ca o sumă complet insuficientă pentru orice fel de afacere.

„Din punctul meu de vedere, este o sumă irelevantă, cu atât mai mult cu cât vine la pachet cu tot felul de obligații pe care beneficiari le au, obligații care sunt absolut normale. Trebuie totuși să existe un echilibru cu suma pe care o ai la dispoziție pentru a face un proiect care să fie viabil. Ideea este să finanțăm proiecte ale unor companii care să continue să existe și să se dezvolte și să crească și după momentul în care nu mai primesc această finanțare. Este clar că realitățile economice arată că o astfel de sumă este complet irelevantă”, susține expertul Ana Maria Icătoiu.

Un exemplu este suma forfetară pe care companiile o pot accesa timp de 3 ani consecutiv. De obicei vine cu o rată de cofinanțare mult mai mică decât granturile clasice, de pildă pe fonduri europene, decât programele regionale sau programele „Tranziție Justă”. 

Este așa numita sumă de minimis, care de la 1 ianuarie 2024, la nivelul Comisiei Europene s-a decis să crească  pentru 3 ani consecutiv de la 200.000 la 300.000 euro. „Este evident că economia evoluează, prețurile cresc pe tot ce înseamnă echipamente, servicii, și 40 sau 50.000 euro sunt complet nerelevante, nu ca sumă, ci dacă punem în paralel lista de obligații care vin odată cu acceptarea unei astfel de grant”,  explică vicepreședintele OFA UGIR.

Nu s-a ținut cont de realitatea economică din România

Expertul consideră că programele precum „Femeia Antreprenor” nu sunt adaptate la realitatea economică din România și ar trebui ca orice sumă aferentă unor fonduri nerambursabile care merg către IMM-uri să facă parte din aceeași „anvelopă financiară”, iar condițiile de acceptare să fie cât de cât coerente. 

Ministerul Economiei, Antrenoriatului și Turismului vrea să finanțeze acum programe care șunt oarecum complementare cu cele pe care le finanțează Comisia Europeană. Pe programele regionale, de pildă, este apelul de proiecte pentru microîntreprinderi unde sunt eligibile și firme înființate 2021 sau 2022, care oferă granturi de 200.000 euro, în general cu 10% cofinanțare. 

Un exemplu este programul regional București-Ilfov, care este în curs de a intra în dezbatere publică. Este vorba despre un apel de proiecte pentru microîntreprinderile din regiunea București-Ilfov, unde există două praguri de grant.

Un prag de până la 200.000 euro, care vine cu o cofinanțare de 10% din partea beneficiarului și un grant până la 300.000 euro, care vine cu 20% finanțare din partea beneficiarului. Cofinanțarea este un lucru foarte important, pentru că îi motivează pe antreprenori, iar angajamentul lor pentru succesul afacerii este mult mai mare.

Granturi insuficiente

Un alt exemplu este un program lansat în dezbatere, ce vizează listele de evaluare și selecție pentru două apeluri de proiecte ce se vor lansa în această toamnă, probabil din luna noiembrie, pentru digitalizarea IMM-urilor din regiunea București-Ilfov. 

Primul oferă granturi între 25 și 50.000 euro pentru o digitalizare de nivel mediu, iar cel de-al doilea merge pe granturi între 50.000 și 200.000 euro pentru o digitalizare mai ridicată. 

 „Deci, dacă pentru digitalizarea, pentru transformarea digitală a unui IMM vorbim de granturi până la 50.000 euro sau, respectiv, până la 200.000 euro, este clar că un grant pentru investiție completă, să spunem, nu are cum să fie suficient dacă ne limităm la doar 40.000 de euro”, ține să precizeze Ana Maria Icătoiu, cu trimitere la programul „Femeia Antreprenor 2024”.

O posibilă discriminare pe Start-Up Nation

Femeile de afaceri din România cred că există chiar și o posibilă discriminare, inclusiv față de tinerii antreprenori, între acest program și Start-Up Nation.

„Ca să nu spun că din punctul nostru de vedere ca patronat, care reprezintă în principal femeile antreprenor, dar și tinerii antreprenori, nu înțelegem de ce femeile antreprenor pot primi un grant de doar 40.000 euro și proiectele pe Start Up Nation primesc granturi de 50.000 euro? De ce există această diferență?”, întreabă retoric expertul.