Scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi la sub 88.500 de euro ar aduce venituri bugetare suplimentare de 2,1 miliarde de lei.

• Guvernul României își propune să modifice regimul de impozitare a microîntreprinderilor în primul semestru din 2025, în cadrul reformei fiscale pe care o pregătește pentru reducerea deficitului bugetar, estimat să ajungă la 7,9% din PIB la finalul acestui an.

Conform datelor din Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, documentul care conține măsurile asumate de guvern pentru reducerea deficitului sub 3% până în 2031, firmele cu o cifră de afaceri sub 88.500 de euro ar urma să fie impozitate pe cifra de afaceri (impozit de 1% sau 3%), iar societățile care depășesc acest prag vor fi impozitate pe profit cu 16%.

Noul sistem de fiscalizare ar urma să aducă la bugetul de stat venituri suplimentare de 2,1 miliarde de lei. În prezent, microîntreprinderile plătesc taxe de 6 miliarde de lei, iar noul sistem va ridica veniturile fiscale pentru firmele cu afaceri sub 500.000 de euro până la 8 miliarde de lei.

Situația de acum

În acest moment, impozitare ca microîntreprindere se aplică firmelor cu o cifră de afaceri sub 500.000 de euro în anul precedent.

Noul model de impozitare este cerut de Comisia Europeana, specialiștii de la Bruxelles consideră că sistemul fiscal românesc al societăților micro permite de fapt o rentabilizare fiscală pentru alte societăți mai mari.

Reforma impozitării microîntreprinderilor, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, prin jalonul 206, are la bază, de asemenea, necesitatea unei consolidări fiscale semnificative și stabilirea unui regim de impozitare care să reducă costurile de conformare ale contribuabililor.

Scopul reformei impozitării microîntreprinderilor potrivit jalonului 206 din PNRR este de a implementa măsurile necesare pentru a evita divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere, eliminarea deducerilor, dar și de a reduce gradual pragul de impozitare al taxării microîntreprinderilor în perioada 2025-2027.

Analiza care duce la modificări fiscale

Au fost solicitate Centrului Național pentru Informații Financiare date referitoare la vectorul fiscal (actualizat la 13.06.2024), date fiscale din D100 – Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, precum și situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2023.

Eșantionul final rezultat din aplicarea cumulativă a criteriilor menționate la pct. 1. i – iv cuprinde un număr de 325.284 de entități în anul 2023 (31.12.2023).

Segmentarea eșantionului final utilizând praguri ale cifrei de afaceri:

Rezultatul segmentării reflectă distribuția numărului de contribuabili, cifra de afaceri agregată și numărul (mediu) de salariați, pe baza datelor din situațiile financiare depuse pentru anul 2023.

În ceea ce privește numărul de contribuabili care depășesc pragul cifrei de afaceri stabilit la 500.000 de euro, s-a constatat că unii contribuabili au depus formularul D700 de înregistrare/modificare vector fiscal, dar nu au solicitat trecerea la regimul fiscal impozit pe profit, iar restul contribuabililor nu au depus formularul 700. Un număr de 13.490 entități nu au declarat în situațiile financiare informații referitoare la cifra de afaceri și în cazul acestora anumiți indicatori nu pot fi prezentați.

Sursa informațiilor este registrul contribuabililor – vector fiscal (actualizat la 13.06.2024) și baza de date cu situațiile financiare depuse de contribuabili pentru anul 2023 (actualizată la 16.04.2024).

Stare situații financiare Microîntreprinderi – 31.12.2023:

329.351 e microîntreprinderi au depus situațiile financiare prevăzute de lege, în timp ce 210.339 de contribuabili microîntreprinderi la 31.12.2023 nu au depus situațiile financiare pentru anul 2023 (termenul legal – 29.05.2024), fapt ce va conduce, conform regulilor de determinare a condițiilor de aplicare a sistemului de impunere a veniturilor microîntreprinderilor, introduse prin OUG nr. 115/2023, la modificarea regimului fiscal și încadrarea acestor contribuabili la regimul fiscal de impozit pe profit.

Pragul de eligibilitate pentru microîntreprinderi: 88.500 de euro

Astfel din analiza datelor, se constată că cea mai mare parte a microîntreprinderilor au o profitabilitate medie de peste 100% această situație întâlnindu-se pentru microîntreprinderile cu o cifră de afaceri de sub 60.000 Euro.

Reforma administrării sistemului de impozite și taxe din România este esențială în contextul în care țara se confruntă cu decalaje fiscale ridicate la toate categoriile de impozite, cum ar fi impozitul pe venit, contribuțiile sociale, impozitul pe profit și TVA. Această problemă afectează direct capacitatea statului de a finanța serviciile publice și proiectele de dezvoltare, limitând totodată stabilitatea financiară și economică a țării.

Raportul Băncii Mondiale recomandă ca pragul de eligibilitate pentru regimul fiscal al microîntreprinderilor să fie aliniat cu cel pentru TVA (88.500 EUR), ceea ce este considerat o bună practică internațională. Pragul actual de 500.000 EUR este mult mai mare decât recomandarea Băncii Mondiale, făcând regimul fiscal românesc pentru microîntreprinderi doar parțial eficient.

Scopul reformei este simplificarea sistemului de taxare. Totuși, măsurile recente au făcut acest sistem mai complex, prin introducerea unui nou prag și a unor diferențieri între categoriile de microîntreprinderi, rezultând în două categorii de impozitare, în loc de una singură. Aceasta poate favoriza divizarea artificială a companiilor și complică administrarea fiscală, afectând conformarea voluntară.

Noul sistem de impozitare ar putea aduce 2,1 miliarde de lei la buget

Potrivit scenariilor analizate, reducerea pragului de eligibilitate pentru microîntreprinderi și menținerea condiției de a avea un salariat ar putea crește veniturile fiscale de la nivelul actual de 6 miliarde lei, până la un maxim teoretic de 8,1 miliarde lei, generând un plus de aproximativ 2,1 miliarde lei.

În situația în care se introduce un nou prag de eligibilitate concomitent cu eliminarea condiției privind existența unui salariat, situația comparativă între cele 5 scenarii arată o redistribuire clară a veniturilor fiscale și o variație în colectarea potențială a impozitelor.

Scenarii privind Pragurile de Eligibilitate pentru Microîntreprinderi

Observația principală este că reducerea pragului, menținând condiția referitoare la un salariat, poate genera o creștere semnificativă a veniturilor fiscale.

# Detalii Suplimentare privind Reforma Fiscală a Microîntreprinderilor și Administrarea Fiscală

## Detalii privind Sarcina Fiscală și Evaluarea Veniturilor Potențiale

În tabelul următor este prezentată o comparație între sarcina fiscală totală și impozitul pe profit estimat pentru diverse praguri de eligibilitate ale microîntreprinderilor.

Această comparație indică faptul că sarcina fiscală asociată fiecărui prag de eligibilitate se modifică semnificativ. Prin ajustarea pragurilor, România poate crește veniturile fiscale și poate reduce decalajele fiscale, menținând totodată un sistem simplificat de impozitare pentru microîntreprinderi.

Pașii

În caseta nr.3 sunt prezentați pașii necesari pentru a îndeplini cerințele CE și a implementa complet jalonul 206 din PNRR:

• 1.  Analiza comentariilor CE cu privire la divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotelor de taxare, eliminarea deducerilor și reducerea progresivă a pragului de impozitare.
• 2. Prezentarea analizei în Coaliția de Guvernare pentru a decide măsurile adecvate ce protejează interesele microîntreprinderilor și susțin conformarea cu reformele fiscale europene.
• 3. Implementarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea jalonului 206 astfel cum a fost stabilit prin PNRR și în baza recomandărilor Băncii Mondiale. Reducerea graduală a pragului de taxare pentru microîntreprinderi, pe parcursul anilor 2025-2027, va fi decisă în Coaliția de Guvernare până cel târziu în T1 2025.

Etape pentru implementarea reformei

Etapa I

Elaborarea răspunsului la comentariile COM ca urmare a evaluării măsurilor implementate pentru îndeplinirea Jalonului 206, astfel cum au prezentate în cadrul cererii de plată nr.3, respectiv:

• eliminarea deducerilor la determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru a nu facilita optimizările fiscale;
• introducerea regulilor specifice conceptului de întreprinderi legate pentru a elimina situațiile de divizare artificială a afacerii unui contribuabil în scopul accesării regimului fiscal pentru microîntreprinderi, în mod nejustificat, pentru activități similare, controlate de către aceeași persoană fizică și/sau juridică;
• revizuirea cotei de impozitare pentru microîntreprinderi și reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până în Q1 2025 Termen: Q1 2025.

Etapa II

Modificări/actualizări ale legislației specifice microîntreprinderilor, pentru îndeplinirea Jalonului nr.206, într-o perioadă de 6 luni de la primirea scrisorii pentru Cererea de Plată 3, dar nu mai târziu de Q1 2025; Termen: Q1 2025. În caseta nr.2 sunt prezentate comentariile CE în scrisoarea CE_2024_7332_2 referitoare la modul de îndeplinire a jalonului 206 privind reforma fiscală a microîntreprinderilor: