Ministerul Economiei vrea hub-uri de inovare pentru mai multe domenii printre care IT, comunicații, energie și componente de mașini

Ministerul Economiei vrea hub-uri de inovare pentru mai multe domenii printre care IT, comunicații, energie și componente de mașini
Ministerul Economiei anunță crearea unor ecosisteme industriale și a unor hub-uri industriale și de inovare în mai multe domenii cum ar fi cele energetice, de componente și subansamble pentru mașini electrice sau de noi tehnologii digitale și de comunicații.

Măsurile sunt prevăzute în noul Program de Guvernare, unul dintre principalele obiective declarate fiind cel de reindustrializare a României.

Principalele domenii economice vizate

Reindustrializarea se bazează pe crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii:

• Reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficiență energetică prin stimularea investițiilor în capacități de producție (panouri fotovoltaice, pompe de căldură, baterii etc.).

• Tehnologii și procese inovatoare cu emisii scăzute de carbon în industriile mari consumatoare de energie, inclusiv produse care le înlocuiesc pe cele cu emisii mari de carbon.

• Captarea și utilizarea carbonului (CCU), construirea și exploatarea captării și stocării carbonului (CCS).

• Energie regenerabilă.

• Construcție/dezvoltare instalații green field oțel verde.

• Industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice.

• Noi tehnologii digitale și de comunicații.

• Reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții.

Cum se va realiza reindustrializarea națională

Conform Programului de Guvernare, sprijinul public va proveni din fonduri europene și va viza susținerea inițiativelor și investițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât și prin consolidarea lanțurilor valorice preponderent formate din IMM și încurajarea dezvoltării de Start-up-uri inovative. Abordarea va fi integrată vizând:

  • Capacități de cercetare-dezvoltare;
  • Infrastructura pentru producție de componente și asamblare de produs finit;
  • Dezvoltarea de aplicații software și de comunicații aferente;
  • Servicii de instalare și întreținere;
  • Activități de export;
  • Capacități de reciclare.

Care sunt prioritățile Ministerului Economiei

Conform Programului de Guvernare, prioritățile în cazul Ministerului Economiei sunt următoarele:

• Auditarea resurselor minerale exploatabile în vederea identificării unor oportunități de valorificare ale acestora.

• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.

• Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul țării a bateriilor.

• Investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN.

• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A
Distribuie acest articol