Măsurile de austeritate și eficientizare a cheltuielilor cu aparatul bugetar din planul guvernului de reducere a deficitului bugetar

• Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, documentul care conține măsurile asumate de guvern pentru reducerea deficitului sub 3% până în 20231, conține și măsuri de reducerea a cheltuielilor aparatului de stat și a celor cu personalul bugetar. Se estimează o reducere a cheltuielilor de minim 0,35% din PIB între 2025-2031.

În documentul asumat de Ministerul de Finanțe se precizează că în următorii șapte ani se va realiza o „reducere graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3%”.

Vârful sumelor cheltuite de sectorul public va fi atins în 2025, după care va urma o scădere a procentului di PIB. Cu toate acestea, ținând cont de prognoza creșterii PIB-ului, scăderea procentuală a sumelor destinate sectorului public înseamnă mai mult o stagnare.

• De fapt, documentul estimează că  reducere a cheltuielilor din sectorul public de minim 0,35% din PIB între 2025-2031.

Cheltuielile cu personalul scad de la de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB

„Consolidarea bugetară pe partea de cheltuieli, de peste 5 puncte procentuale, este determinată de: reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creșteri salariale puternic moderate în sectorul public fără a depăși limita cheltuielilor de personal prevăzute pentru anul 2025”, se mai precizează în document.

Chiar premierul Marcel Ciolacu a anunțat în această lună că o eventuală reformă fiscală nu va fi suportată doar de sectorul privat, ci va impune și solidaritatea din partea sectorului public.

Cum se va face tăia din cheltuielile cu bugetarii

Această reformă aduce modificări în modul de remunerare a angajaților din sectorul public astfel:

• revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru funcțiile bugetare;
• revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor;
• integrarea reformei în PNRR (Jalonul 420) pentru echitate salarială și tratament nediscriminatoriu;
• plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază;
• reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală;
• operaționalizarea structurii pentru monitorizarea indicatorilor de performanță;

Noul cadru juridic se va aplica simultan tuturor categoriilor profesionale, pentru a evita dezechilibre în sistemul de salarizare.

Etapele reformei aparatului bugetar

• 1. Analiza diagnostic pentru restructurarea cheltuielilor publice- Termen: Q4 2025.

Presupune o analiza diagnostic pentru fiecare etapă aferentă restructurării sistemului de cheltuieli publice. Analiză realizată cu sprijinul Băncii Mondiale pentru a identifica cele mai bune mecanisme de gestionare eficientă a fondurilor publice

• 2. Introducerea achizițiilor centralizate și aprobarea cadrului legal specific – Termen: Q3 2025.

Introducerea achizițiilor centralizate împreună cu aprobarea cadrului legal specific achizițiilor centralizate, inclusiv posibilitatea de a înființa unități de achiziții centralizate la nivel central/local.

• 3. Operaționalizarea monitorizării cheltuielilor publice cu indicatori de performanță – Termen: Q4 2025.

Operaționalizarea structurii specifice pentru monitorizarea cu ajutorul indicatorilor de performanță a sistemului de cheltuieli publice precum și instruirea personalului specializat în 54 monitorizarea indicatorilor de performanță ai sistemului de cheltuieli publice cu sprijinul Băncii Mondiale.

• 4. Aprobarea cadrului legal pentru implementarea indicatorilor de performanță – Termen: Q4 2025.

Cadru legal pentru implementarea indicatorilor de performanță a sistemului de cheltuieli publice aprobat de Guvern/Parlament atât la nivelul autorităților publice centrale cât și la nivelul autorităților publice locale precum și pentru implementarea obiectivelor menționate anterior în cadrul reformei. Termen: Q4 2025.

Fără majorări salariale

În plus, creșterile salariale determinate de aplicarea legii salarizării unice se vor implementa în funcție de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar și în limita cheltuielilor de personal prevăzute în planul bugetar-structural.

Țintele

Documentul asumat de Ministerul de Finanțe și care va fi prezentat Comisiei Europene prevede și o „consolidarea bugetară pe partea de cheltuieli”.

Este vorba de o reducere a cheltuielilor bugetare cu peste 5 puncte procentuale până în 2013. Conform documentului, micșorarea cheltuielilor aparatului de stat și a celor cu personalul se va face prin decizii ce țin de:

• reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici salariale moderate în sectorul public;
• respectarea legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară;
• introducerea indicatorilor de performanță în salarizare, normativele de cheltuieli și restructurarea facilităților acordate personalului din sectorul public;
• ajustarea cheltuielilor de personal și aplicarea legii salarizării unice în funcție de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar;
• diminuarea ponderii cheltuielilor cu asistența socială în PIB de la 12,7% în 2025 la 10,7% în 2031 prin noua lege a pensiilor și indexare moderată între 2025-2026;
• ajustarea ușoară a cheltuielilor cu bunuri și servicii prin introducerea normativelor de cheltuieli și digitalizarea acestora.

Reducerea cheltuielilor sociale

De asemenea, cheltuielile cu asistența socială sunt proiectate să-și diminueze ponderea în PIB de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031 prin aplicarea prevederilor noi legi a pensiilor publice precum și a prevederilor legale în domeniul pensiilor speciale care asigură sustenabilitatea acestor tipuri de cheltuieli.

Totodată, se va urmări dar și asigurarea unei creșteri moderate a acestora pentru anii 2025-2026 și ulterior indexarea acestora pentru restul perioadei de prognoză, iar cheltuielile cu bunuri și servicii sa se ajusteze ușor, cu doar 0,2pp din PIB pe orizontul de prognoză prin introducerea normativelor de cheltuieli, achizițiile centralizate, introducerea indicatorilor de performanță precum și prin digitalizarea acestei categorii de cheltuieli.

Digitalizare și achiziții publice centralizate

Documentul amintește și de extinderea sistemului de achiziții centralizate la cele mai importante categorii de servicii publice pentru a asigura achiziția de bunuri și servicii la volume și cantități ridicate și prețuri accesibile fără a afecta calitatea bunurilor și serviciilor achiziționate.

Va mai avea loc și digitalizarea sistemului de cheltuieli publice. Se are în vedere informatizarea etapelor execuție cheltuielilor publice la nivelul autorităților/instituțiilor publice precum și asigurarea interoperabilității bazelor de date cu cele existente la nivel central.

Recomandările Comisiei Europene

Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024 (COM(2024) 623 final), România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu.

Din perspectiva sustenabilității finanțelor publice, principalii indicatori de sustenabilitate pentru perioada 2025-2031 prezintă următoarele caracteristici:

• Creșterea cheltuielilor primare nete:

Pentru a asigura ajustarea deficitului bugetar în termeni ESA de sub 3%, ritmul de creștere anuală a cheltuielilor primare nete se va situa pe un trend descendent, de la 5,1% în anul 2025 la 3,8% în anul 2031.

• Soldul primar structural:

De asemenea, are un trend descendent, de la -4,3% din PIB în anul 2025 la +1,7% din PIB în anul 2031, cu un ritm mediu de descreștere de 1% din PIB anual, ceea ce va permite României să obțină ajustarea deficitului bugetar în termeni ESA la sub 3% în anul 2031.

• Sold bugetar ESA:

Se situează pe un trend descrescător, de la -7,9% din PIB în anul 2024 la -2,5% în 2031, cu un ritm mediu anual de descreștere de aproximativ 0,8 puncte procentuale din PIB, traiectorie ce va permite dezvoltarea și implementarea cheltuielilor cu investițiile, atingând un procent în PIB de peste 7% în perioada 2025-2027.