Ministerul Muncii a pus, în transparență decizională, Proiectul de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2023.
Conform Ordinului comun al Ministrului Finanțelor și cel al Muncii și solidarității sociale, „pentru semestrul I al anului 2023, începând cu luna aprilie 2023, valoarea nominală a unui tichet de masă, nu poate depăși cuantumul de 30 de lei”.
Valoarea nominală a acestuia se aplică și pentru primele două luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 și septembrie 2023.
Creștere zero, inflație record
Actualul ordin vine în completarea precedentului, intrat în vigoare la 1 iulie 2022. Valoarea nominală maximă a tichetului de masă creștea atunci la 30 de lei, conform formei finale. Valoarea nominală a tichetului de masă în perioada aprilie – septembrie 2022fusese de 20,17 lei.
Pe 8 iunie 2022, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților – for decizional – cu șase amendamente propuse de Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților. Unul dintre aceste amendamente viza creșterea valorii nominale maxime a tichetului de masă la 30 de lei „pentru a compensa, măcar parțial, creșterea prețurilor”, după cum se arăta în raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială.
Acest argument, al inflației, nu mai apare în ordinul ce va intra în vigoare în aprilie 2023, deși în cele zece luni scurse din 1 iulie 2022 creșterile de prețuri nu doar că nu s-au ameliorat, ci s-au agravat.
Inflația ignorată
În februarie 2023, rata anuală a inflației atingea 15,5%, după o creștere de 15,1% în luna precedentă, pe fondul unei creșteri lunare de 0,98%. Cifrele Institutului Național de Statistică (INS) vin în contextul în care așteptările din piață indicau o accelerare a inflației de până 15,3%.
Cel mai afectat sector a fost tocmai cel alimentar, care ar trebui acoperit de tichetele de masă: conform INS, prețurile alimentelor au avut o creștere anuală de 22,35% în februarie 2023, în condițiile unei creșteri lunare de 1,85%. Creșterea înregistrată de prețurile mărfurilor nealimentare s-a situat la jumătate (12,7%), pe fondul unei creșteri lunare de 0,45%.
INS arată că în februarie indicele din care sunt excluse prețurile legumelor, fructelor, ouălor, combustibilului, energiei electrice, gazelor naturale şi produsele ale căror prețuri sunt reglementate, băuturile alcoolice şi tutunul a crescut cu 1,05% față de luna precedentă.
La nivelul produselor alimentare, prețul zahărului a înregistrat cea mai mare creștere anuală, de circa 63,6%, pe fondul unei creșteri lunare de 1,2%. La categoria „alte legume și conserve de legume” a fost înregistrată cea mai mare creștere lunară, de 7,9%, creșterea anuală fiind de 24,3%.
Inflație record
Ce s-a întâmplat în 2022 reprezintă un record al ultimelor două decenii. Precedenții ani cu inflație de două cifre în România au fost 2004 (11,9%) și 2003 (15,3%). Se înregistra deja un trend descendent după deceniul negru economic 90, când au fost ani și cu inflație de peste 200% (1992 - 210,4%, 1993 - 256,1%).
După un alt vârf, din 1997 (154,8%) trendul era descrescător, ajungându-se chiar la valori de un punct procentual sau deflație:
- 2014 - 1,1%;
- 2015 - -0,6%;
- 2016 - -1,5%;
- 2017 - 1,3%.
Revenind spre prezent, în 2020 inflația în România a fost de 2,6% iar în 2021 de 5,1%.
.png)
.png)
