Granturi de 323 de milioane de euro oferite tinerilor dotați stabiliți în străinătate. Condiția: să revină în România ca să fie antreprenori
În Articol
- O inițiativă legislativă, depusă la Senat luni, 1 aprilie, propune înființarea unui program de burse și granturi în valoare totală de peste 323 de milioane de euro care ar urma să fie acordate în special studenților plecați de România. Banii s-ar aloca pentru ca tinerii să se întoarcă în România după finalizarea studiilor. Astfel s-ar opri fenomenul „brain-drain” la care este supusă țara noastră, susțin inițiatorii proiectului. 4.000 de tineri dotați ar pleca anual din România. În schimbul granturilor, tinerii dotați ar trebui să pornească afaceri în România sau să predea.
Programului de finanțare „Investim în studenții români din diaspora – STUD-IN-VEST” prevede ca tinerii români, cu vârste până în 35 de ani, care au absolvit în străinătate universități de top, să beneficieze de finanțare pentru societățile comerciale nou înființate în România și dezvoltarea activităților acestora.
Proiectul legislativ depus la Senat propune aprobarea unui programul de finanțare „Investim în studenții români din diaspora – STUD-IN-VEST, „care are ca obiectiv acordarea de finanțări cu caracter nerambursabil cetățenilor români care au absolvit cu diplomă recunoscută în România, conform reglementărilor legale în vigoare, cursurile unei universități de top acreditate în străinătate”.
Inițiativa a fost depusă la Senat pentru că această cameră legislativă are rol de inițiere a unor proiecte de lege. Dacă acest proiect va ajunge în dezbatere în Senat și va fi aprobat, inițiativa ar urma apoi să fie trimisă la Camera Deputaților. Deputații vor avea rol decisiv dacă vor aproba – cu modificări sau fără – sau vor respinge proiectul. Dacă îl vor aproba, atunci inițiativa ar putea fi pusă în practică dacă este trece de Curtea Constituțională, dacă ar fi o sesizare în acest sens, și dacă va fi promulgată direct de Președintele României.
Bugetul
Actul normativ remediază perturbările grave ale economiei și societății românești ca urmare a fenomenului „brain-drain”, susțin inițiatorii proiectului.
Inițiatorii au calculat că impactul bugetar brut anual este în valoare de 1,6 miliarde de lei, echivalentul a 323 milioane de euro.
De asemenea, impactul bugetar net este, la finalul fiecărui an, mult mai mic, reprezentând maximum 60% față de impactul bugetar brut, mai menționează inițiatorii.
Aceștia arată că o parte din sumele acordate prin acest program vor constitui aproape imediat venituri pentru bugetul de stat prin impozite, contribuții aferente cheltuielilor salariale, impozite și taxe pe bunuri și servicii.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului și apoi a Camerei Deputaților, care este for decizional.
Granturile
Programul de granturi nerambursabile ar avea linii de finanțare. Programul este unul „multianual, transparent, competitiv și nediscriminatoriu, pentru stimularea dezvoltării economiei prin valorificarea cunoștințelor acumulate de tinerii absolvenți, cetățeni români, ai universităților de top din străinătate, în vederea creșterii competitivității economiei, la nivel național și regional, prin înființarea și dezvoltarea unor afaceri noi în domeniile prioritare stabilite prin politicile europene, care să pună în aplicare metode inovative, specifice studiilor derulate de beneficiarii programului”, prevede actul normativ.
Conform actului normativ propus, în cadrul programului se aprobă trei subprograme.
- 100.000 de euro pentru 2.024 de firme noi
a) Subprogramul „STUD-VEST” care are ca obiectiv finanțare unei societăți comerciale noi și dezvoltarea activităților acesteia, după data intrării în vigoare a prezentei legi, în domeniul în care beneficiarii au absolvit studiile universitare, prin acordarea anual a 2.024 de granturi, în valoare de 500.000 lei/grant; - 2.000 de euro lunar timp de trei ani
b) Subprogramul „STUD-ACOMOD”, care are ca obiectiv înființarea unei societăți comerciale noi și dezvoltarea activităților acesteia, după data intrării în vigoare a prezentei legi, prin acordarea a 2.024 de granturi de acomodare în valoare de 10.000 lei lunar/grant, pentru acomodarea și integrarea în oricare dintre parcurile de afaceri, industriale, inovative și tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România, sume dedicate exclusiv pentru plata chiriei și/sau a utilităților societății comerciale nou înființate timp de 3 ani; - 3.000 de euro lunar timp de trei ani
c) Subprogramul „STUD-ERA”, care are ca obiectiv încadrarea beneficiarilor, conform procedurilor prevăzute de lege, după intrarea în vigoare a prezentei legi, în unitățile de învățământ de stat gimnazial, liceal și universitar din România, cu cele mai bune rezultate în ultimii 3 ani, prin acordarea a 2.024 de granturi de repatriere în valoare de 15.000 lei lunar/grant, pentru o perioadă de 5 ani.
Condiții
Una dintre condițiile impuse de inițiatori este că granturile și bursele să fie acordate doar românilor care revin în țară până la 35 de ani.
„Beneficiarii sunt cetățenii români, cu domiciliul sau reședința în România, cu vârsta până la 35 de ani la data depunerii solicitării, absolvent cu diplomă al unui program de studii universitare de licență, masterat, doctorat sau prost-doctorat de lungă durată al unei universități de top acreditate din străinătate”, se precizează în proiect.
De asemenea, finanțarea subprogramelor se realizează prin bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și, respectiv, prin bugetul Ministerului Educației.
Sumele necesare vor fi asigurate anual, cu prioritate, din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetele celor două ministere.
Finanțatorii redactează ghidul solicitantului și organizează procedurile de selecție a beneficiarilor, încheie contractul de finanțare nerambursabilă și monitorizează respectarea obligațiilor contractuale.
Pentru punerea în aplicare a programului, autoritățile din cele două ministere elaborează ghidurile solicitanților în termen de 60 de zile de la data adoptării normelor metodologice ale prezentei legi.
Ținta: cele 4.000 de „creiere” care părăsesc anual România
Inițiatorii au apreciat, în expunerea de motive a proiectului, că anual peste 4.000 de studenți români decid să urmeze cursurile unei universități din străinătate (licență, masterat, doctorat sau post-doctorat), cel mai frecvent fiind alese universități din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franța sau Statele Unite ale Americii.
„Din păcate, o pondere tot mai mare dintre studenții români care finalizează cu diplomă cursurile unor universități din străinătate nu se mai întorc în România, generând una dintre cele mai importante pierderi naționale – tinerii performanți, foarte bine pregătiți profesional. Această situație se reflectă în mod negativ asupra tendințelor demografice ale României, contribuind la procesul de îmbătrânire a populației. La acest fenomen contribuie și climatul favorabil din statele gazdă care, prin parteneriate public-privat, prin diferite tipuri de finanțări sau facilități, asigură tinerilor absolvenți, inclusiv absolvenților care provin din România, fie locuri de muncă bine remunerate şi sigure, cu perspectiva integrării imediate pe piața muncii, fie oportunități financiare de a pune în practică start-upuri bazate pe inovație și progres tehnologic”, mai arată inițiatorii proiectului.