Etichetele produselor din carne ar putea conține locul unde a fost crescut animalul sacrificat și prețul de achiziție din fermă
În Articol
- Executivul României susține proiectul de lege inițiat de un grup de senatori și deputați prin care se reglementează mai strict comerțul produselor din carne. Inițiativa interzice vânzarea în România a cărnii sintetice. În plus, fiecare produs care conține carne de origine animală va fi etichetat cu informații despre locația fermei unde a fost crescut animalul și prețul de vânzare al acestuia la poarta fermei.
Guvernul României a anunțat, printr-un punct de vedere, că susține adoptarea inițiativei legislative denumite „Legea cărnii și a produselor din carne”. Proiectul a fost depus anul trecut de un grup de șapte senatori și deputați. Senatul României a adoptat acest proiect, iar acum inițiativa urmează să ajungă la vot și în Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă și deputații aprobă proiectul, inițiativa ajunge la Cotroceni pentru a fi promulgată de Președintele României și apoi publicată în Monitorul Oficial.
Conținutul „Legii cărnii și a produselor din carne”
- Potrivit proiectului legislativ, operatorii economici vor fi obligați să includă pe eticheta produselor în cauză prețul la raft și prețul de achiziție al produselor, atât din piața internă, cât și din piața externă.
- De asemenea, prin actul normativ se interzice carnea produsă în laborator din celule de animale „pentru a proteja bucătăria, tradiția alimentară și sănătatea consumatorilor”.
- Informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare va include normele de indicare a țării de origine sau a locului de proveniență a ingredientului primar al produselor alimentare, după caz.
- Eticheta va cuprinde codul QR, cât și prețul de achiziție al produselor, atât din piața internă, cât și din piața externă.
- Codul QR este un cod de bare care stochează informații într-o etichetă vizuală ce poate fi scanată.
- „În sensul prezentei legi, prin sintagma „Produs românesc” din carne se înțelege carnea și produsele din carne rezultate din carcasele provenite 100% din fermele din România”, se mai precizează în inițiativa legislativă.
- Produsele de carne comercializate pe piața internă vor cuprinde obligatoriu procentul de carne din compoziție.
- Prevederile legii se aplică și în cazul meniurilor și rețetelor mâncărurilor de pizzerie, de fast-food și al produselor culinare din alimentația publică la prepararea cărora s-au utilizat produse de bază cu adaos de ingrediente.
Observațiile guvernului în legătură cu carnea sintetică
Potrivit Regulamentului (UE) 2015/2283, alimentele noi sunt definite ca fiind alimentele care nu au fost produse sau utilizate înainte de 1997 și care provin din plante, animale, microorganisme, culturi celulare, minerale.
„Acestea pot fi categorii specifice de alimente rezultate din procese și practici de producție și tehnologii de ultimă generație care au la bază culturi de celule sau culturi de țesuturi obținute din animale, plante, microorganisme, ciuperci sau alge, sau care sunt izolate ori produse din acestea”, precizează reprezentanții guvernului.
Totodată, alimentele noi sunt obținute printr-un proces nou de producere, care nu a fost utilizat pentru producerea de alimente înainte de 1997 și care duce la schimbări semnificative în compoziția sau structura alimentelor, care le afectează valoarea nutritivă.
Despre etichetare
Referitor la dispozițiile privitoare la etichetarea originii cărnii și produselor din carne, semnalăm faptul că, prin efectul lor, „acestea ar putea aduce atingere principiului liberei circulații a mărfurilor în cadrul Uniunii Europene (măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative, potrivit art. 34 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene – TFUE), motiv pentru care acestea nu pot fi susținute decât dacă sunt justificate în temeiul art. 36 TFUE”, explică reprezentanții guvernului.
Astfel, aceste derogări sunt de strictă aplicare și trebuie să îndeplinească patru condiții esențiale: să fie aplicate în mod nediscriminatoriu; să fie justificate de motive imperative de interes general; să fie de natură să asigure realizarea obiectivului pe care îl urmăresc și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv (proporționalitatea), respectiv să nu constituie un mijloc de discriminare arbitrară și nicio restricție disimulată în comerțul dintre statele membre.
Aceste elemente se evaluează în contextul analizei de proporționalitate, sarcina probei privind îndeplinirea condițiilor menționate revenind statelor membre (autorităților naționale cu competențe de reglementare în această materie, precum și inițiatorilor proiectului de lege).