Coronavirus în economie: consum scăzut, firme închise, șomaj

Pandemia de coronavirus a cuprins toate continentele, cu excepția Antarcticii. Este pusă în pericol nu doar sănătatea oamenilor, ci și economiile statelor, fie ele mari sau mici. Îngrijorarea este că și după ce se va stopa răspândirea virusului, omenirea își va reveni cu greu din criza economică în care simțim pe zi ce trece că ne afundăm. Mulți dintre analiștii financiari prevăd o criză globală.

Domenii afectate de epidemia de coronavirus și soluții

HoReCa, turismul, construcțiile și transporturile sunt domeniile care s-au resimțit primele. După ele, în efect de domino a urmat contramandarea spectacolelor și evenimentelor, respectiv venituri zero pentru fotografi, cameramani, echipe de sonorizare, organizatori de evenimente (ca să numim doar câteva dintre subdomeniile afectate). Retailul, în afară de zona de farmaceutice, alimente, igienă și curățenie, merge și el din rău în mai rău. Fiindcă nimeni nu-și mai permite să cheltuie pe produse opționale, care satisfac mai degrabă dorințe decât nevoi.

Previziunile analiștilor arată că urmează probleme serioase și în sectorul bancar pentru că vor crește creditele neperformante, dat fiind că sunt așteptate întârzieri semnificative la plata ratelor la credite, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al celor juridice. Toate aceste probleme se vor reflecta într-un final în pierderi înregistrate de stat, odată ce vor scădea veniturile publice și vor crește cheltuielile sociale.

HoReCa, domeniul cel mai bolnav

Primii și cei mai afectați după mai bine de două săptămâni de la apariția primului caz de coronavirus în România sunt cei din sectorul HoReCa. Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, pentru ziare.com:

”În primul rând, cele care sunt afectate imediat sunt din sectorul serviciilor și deja acolo sunt date clare legate de felul în care sunt afectate. Au scăzut cifrele de afaceri cu până la 80% în domeniul hotelier, al agențiilor de turism, restaurante, într-un cuvânt HoReCa.”

Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) estimează că epidemia de coronavirus va provoca pierderi de 2,4 miliarde de euro, în acest an, dintr-o cifră de afaceri anticipată la 3 miliarde de euro și concedierea unui număr de 320.000 de angajați dintr-un total aproximativ de 400.000.

În acest context, HORA cere autorităților să ia măsuri urgente pentru ca situația să nu devină și mai dramatică:

– șomaj tehnic cu plata a 75 % din venituri şi taxele aferente suportate de către stat,

– plata imediată a datoriilor statului către companii,

– amânarea ratelor către bănci și/sau societăți de leasing fără consecinţe pentru companii,

– credite guvernamentale acordate rapid pentru nevoi de lichiditate, fără garanţii, în condiţii financiare preferenţiale şi cu rambursare pe termen lung.

Frână în afacerile transportatorilor

Transporturile sunt un alt domeniu foarte afectat de pandemia de coronavirus. Uniunea Transportatorilor Rutieri din România trage un semnal de alarmă:

”Țineți deschise finanțele, energia și transporturile! Țineți deschise sectoarele care, dacă sunt afectate, produc imediat efecte catastrofale! Blocarea transporturilor rutiere de mărfuri va crea efecte imediate și catastrofale iremediabile prin oprirea producției și comerțului.”

O criză a transporturilor ar însemna o problemă mare în circuitul economic din România. Marius Hărătău, manager Academia Industrială:

,,Multe dintre firmele românești nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanțul de aprovizionare de la furnizori, iar acest lucru poate avea consecințe foarte grave în derularea operațiunilor. Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situații de criză, slaba digitalizare a proceselor operaționale de producție și de business care să permită controlul de la distanță al proceselor sau telemunca, precum și lipsa unor rezerve financiare, situații prezente la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăților și blocaj financiar. Consecințele sunt inevitabile – suspendarea activității, neplata salariilor, insolvență etc.”

Jumătate dintre companii nu ies din convalescență

Potrivit unui studiu realizat de Republica.ro, aproximativ 3 din 10 companii active în România înregistrează un rezultat negativ (cheltuieli mai mari decât venituri) pe parcursul anului 2018 (ultimul exercițiu financiar închis și raportat). Aceste companii totalizează aproape 850.000 de locuri de muncă – 21% dintre angajații din sectorul privat. În acest context, 50% dintre companiile din România sunt expuse riscului de a intra în faliment, dacă măsurile de carantină vor fi impuse pe o perioadă mai mare de 3 luni. Acest lucru se traduce prin 1,5 milioane de oameni care vor rămâne fără un loc de muncă. Un sfert dintre companiile din industria auto, atât producători cât și distribuitori, estimează că vor avea scăderi ale veniturilor de circa 20%, potrivit unui studiu al PwC România.

Un studiu realizat de Termene.ro arată că, în acest moment, 40% dintre companii și-au continuat activitatea, 37% și-au redus-o, iar 23% au închis. Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro, estimează că 300.000 de companii vor intra în insolvență din cauza situației create de pandemia cu coronavirus și că peste 1,2 milioane de angajați vor rămâne fără serviciu.

O mână de ajutor de la stat

Statul a venit cu niște măsuri menite să ajute mediul de afaceri. „În această perioadă, având în vedere contextul economic dificil cauzat de răspândirea infecției cu virusul COVID – 19, Agenția Națională de Administrare Fiscală a pregătit o serie de măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, a anunțat pe Facebook ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Una dintre măsurile luate este suspendarea sau, după caz, neînceperea executării silite a creanțelor bugetare. Adică nu se mai emit somații, popriri asupra disponibilităților bănesti și a veniturilor urmăribile și nu vor mai fi instituite sechestre asupra bunurilor. Statul le va rambursa firmelor TVA pentru toate deconturile soluționate și pentru care s-au emis decizii de rambursare la zi; în plus, va implementa un nou mecanism de rambursare a TVA, care vizează soluționarea cu celeritate a deconturilor, începând cu data de 1 aprilie 2020.

Reprezentanții ANAF suspendă acțiunile de control fiscal (inspecțiile fiscale, controalele antifraudă) cu excepția verificărilor ce pot fi efectuate de la distanță sau a cazurilor de evaziune fiscală unde sunt indicii în acest sens.

De asemenea, autoritățile anunță și suspendarea acțiunilor antifraudă privind Filtru II și a activităților specifice din punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria.

Totodată, se amână termenul de depunere a declarațiilor fiscale, de la 25 martie până la 25 aprilie 2020.

Ce pot face companiile ca să resimtă mai puțin efectele pandemiei

Nu doar măsurile luate de stat pot fi de ajutor firmelor, ci și modul în care managerii gestionează situația. În condițiile în care măsurile restrictive impuse de autorități se vor înăspri la nivel local și internațional, iar consumul la nivel mondial dă deja primele semne de scădere, firmele românești trebuie să ia urgent măsuri de precauție. Una dintre ele este asigurarea unei rezerve de bani care să permită plata facturilor. Totuși, acest lucru este puțin probabil având în vedere că profitul companiilor active în România este de 4%, din care 80% este încasat (după ajustarea cu variația creanțelor), iar 60% din el este reinvestit în companie. Suplimentar, aproximativ 6% din cifra de afaceri reprezintă cheltuieli non-monetare (amortizări, reevaluări, pierderi din cursul valutar etc.).

O altă măsură viabilă o reprezintă deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.

Consiliul Național al IMM-urilor din România a reacționat și a înaintat autorităților o serie de măsuri recomandate pe mai multe domenii, ce ar putea fi implementate pentru a sprijini anteprenorii.

1. Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis – scheme de ajutor.

2. Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.

3. Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.

4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor să aibă acces mai facil.

5. Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: muncă temporară, work from home, tele-muncă etc.

6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor pentru plata impozitelor și a contribuțiilor sociale.

7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:

– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,

– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,

– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;

Economia mondială suferă

România nu este singura țară în care economia are de suferit din cauza pandemiei de coronavirus. La nivel global, lucrurile par să o ia într-o direcție greu de gestionat. ,,Epidemia de Covid-19 reprezintă un test semnificativ pentru economia mondială, una care, spre deosebire de episodul SARS, acum este mult mai puternic interconectată, cu China drept principal actor pe lanţurile comerciale internaţionale. Problemele tot mai mari de aprovizionare, mai ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuaţiile semnificative ale tarifelor resurselor precum petrol, gaze, cupru etc. sunt elemente de natură să genereze perspectivele unei potenţiale crize, accentuată şi de scăderea semnificativă a consumului la nivel mondial, principalul motor economic”, afirmă barometrul Frames citat de Forbes.

[shortcode_newsletter]