Comparație între Grecia și România înainte și după aderarea la UE. Salariul mediu din România a ajuns să fie mai mare, deși era de cinci ori mai mic în 2006
În Articol
- În 2006, ultimul an înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE), țara noastră avea un salariu minim brut cu peste 550 de euro mai mic decât în Grecia, stat care aderase la piața comună în 1981. Salariul mediu brut în România era mai mic cu 1.250 de euro față de cel din statul elen. În plus, productivitatea per capita (PIB-ul pe cap de locuitor) era de patru ori mai mică decât în Grecia. În termeni neti, un român producea cu peste 16.000 de euro mai puțin decât un grec într-un an.
- După aderarea la UE, România a recuperat decalajele și chiar a depășit Grecia la mai mulți indicatori economici, precum PIB-ul național. În 2006, PIB-ul României era de două ori mai mic decât cel al Greciei. În 2024, PIB-ul României este estimat să fie mai mare cu 100 de miliarde de dolari.
Indiferent de opțiunea de vot la alegerile parlamentare sau prezidențiale, teoria conform căreia aderarea României la Uniunea Europeană a fost o decizie greșită și că țara noastră și-ar fi pierdut resursele economice nu este confirmată de realitate.
Analiza
Această concluzie reiese clar dacă facem o comparație între România și Grecia din punct de vedere economic, înainte și după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Grecia a devenit membră a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 1981. La acel moment, organizația era cunoscută sub denumirea de Comunitatea Economică Europeană (CEE), iar Grecia a fost a zecea țară care s-a alăturat comunității. România a intrat în UE în 2007.
Analiza comparativă a indicatorilor economici precum salariul minim, salariul mediu, PIB-ul nominal și PIB-ul per capita în anii 2000, 2006, 2008, 2012, 2020 și 2024 evidențiază diferențe semnificative și tendințe de convergență între cele două economii.
Ca populație
- România: Populația a scăzut constant, de la 22,0 milioane în 2000 la 19,0 milioane în 2024. Factorii principali includ migrația externă și sporul natural negativ.
- Grecia: Populația a crescut ușor până în 2008, atingând 11,2 milioane, apoi a scăzut la 10,3 milioane în 2024. Criza economică din 2008 și emigrarea tinerilor au contribuit la această scădere.
Ambele țări se confruntă cu provocări demografice, precum îmbătrânirea populației și scăderea natalității, care pot afecta sustenabilitatea sistemelor sociale și economice.
Salariul minim brut s-a apropiat la 30 de euro de cel din Grecia
În anul 2000, salariul minim în România era de aproximativ 30 de euro, de aproape 17 ori mai mic decât în Grecia, unde atingea 500 de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică și ale Eurostat.
Această diferență uriașă reflecta decalajul economic dintre cele două țări, Grecia fiind deja membră a Uniunii Europene, în timp ce România abia începea reformele necesare aderării.
Până în 2008, salariul minim din România a crescut de cinci ori, atingând 150 de euro, dar rămânea departe de nivelul Greciei (794 de euro).
Totuși, criza economică globală din 2008 a afectat mai grav Grecia decât România, iar în 2012 salariul minim s-a redus la 683 de euro, în timp ce în România a crescut ușor, ajungând la 162 EUR.
În 2020, România a continuat să recupereze, atingând 466 de euro, în timp ce Grecia a stagnat la 758 de euro. Până în 2024, salariul minim în România urmează să ajungă la 750 EUR, aproape egal cu cel din Grecia (780 de euro).
Pentru 2025, salariul minim brut din România va trece de 800 de euro, conform deciziilor guvernului.
Salariul mediu este mai mare în România
În privința salariului mediu, Grecia domina clar în 2000, cu o valoare de aproximativ 1.200 de euro, în comparație cu doar 100 de euro în România.
Până în 2008, salariul mediu din România a ajuns la 350 de euro, dar rămânea mult sub cel din Grecia (1.800 de euro).
Impactul crizei din 2008 a fost evident și asupra salariului mediu în Grecia, care a scăzut la 1.600 de euro până în 2012, în timp ce România a continuat să înregistreze creșteri modeste, ajungând la 450 EUR.
În 2020, salariul mediu în România a urcat la 1.100 de euro, apropiindu-se de cel al Greciei (1.200 de euro). În 2024, România ar urma să depășească ușor Grecia, cu un salariu mediu de 1.400 de euro comparativ cu 1.300 de euro.
Produsul Intern Brut (PIB) al României este de 50% ori mai mare
În 2000, PIB-ul nominal al României era de aproximativ 37 miliarde de dolari, de peste trei ori mai mic decât cel al Greciei, care se ridica la 131 miliarde de dolari, conform datelor Băncii Mondiale.
Această diferență s-a menținut până în 2008, când PIB-ul României a crescut la 200 miliarde de dolari, dar Grecia rămânea în față, cu 354 miliarde de dolari.
Totuși, după criza financiară, PIB-ul Greciei a scăzut semnificativ, ajungând la 249 miliarde de dolari în 2012, în timp ce România a înregistrat o scădere mai mică, la 169 miliarde USD. Până în 2020, PIB-ul României a atins 248 miliarde de dolari, depășind Grecia (189 miliarde de dolari). În 2024, România este prognozată să ajungă la 300 miliarde de dolari, în timp ce Grecia rămâne în jurul valorii de 200 miliarde de dolari, marcând o schimbare fundamentală în ierarhia economică dintre cele două țări.
PIB-ul per capita rămâne la 4.000 de euro distanță de Grecia
PIB-ul per capita ilustrează mai bine diferențele de bunăstare dintre cetățenii celor două state.
În 2000, România avea un PIB per capita de doar 1.700 de dolari, comparativ cu 12.000 de dolari în Grecia, conform datelor Băncii Mondiale.
Deși acest decalaj s-a redus în timp, diferența rămânea semnificativă până în 2008 (9.500 de dolari în România față de 31.000 de dolari în Grecia).
După criza economică, PIB-ul per capita din Grecia a scăzut dramatic, ajungând la 22.000 de dolari în 2012, în timp ce România a suferit o scădere mai mică, până la 8.000 de dolari.
În 2020, PIB-ul per capita al României a crescut la 12.000 de dolari, aproape egalând Grecia, care scăzuse la 18.000 USD.
Până în 2024, România este prognozată să ajungă la 15.000 de dolari per capita, în timp ce Grecia rămâne aproape stagnantă, la 19.000 de dolari.
Factori determinanți
Evoluția economică divergentă dintre România și Grecia poate fi explicată prin mai mulți factori, printre care:
- România a beneficiat de creșteri economice constante, datorită reformelor structurale, investițiilor externe și aderării la Uniunea Europeană în 2007.
- Grecia a fost puternic afectată de criza financiară din 2008 și de măsurile de austeritate impuse de creditorii internaționali, ceea ce a dus la stagnare economică și scăderea standardului de viață.
- Din 2020, ambele țări au fost influențate de pandemia de COVID-19, dar România a continuat să recupereze decalajele față de statele dezvoltate ale UE.