Ce s-a întâmplat cu proiectul care impune firmelor să depună electronic fișele de securitate în muncă

Proiectul legislativ al introducerii Registrului Instructajelor Periodice, ce digitalizează activitatea din domeniul securității în muncă, are șanse minime să fie adoptat cel puțin în prima formă ajunsă în Parlament. Inițiativa legislativă referitoare la introducerea acestui sistem electronic a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social și a celui Legislativ. Proiectul nu prevederea cheltuieli suplimentare din partea firmelor, administratorii urmând să accese o platformă electronică unde ar fi încărcat datele.

Pe 8 februarie, senatorul Cristinel – Gabriel Berea (USR) depunea un proiect de lege privind implementarea unei aplicații denumite Registrul Instructajelor Periodice (RIP). Conform inițiatorului, registrul ar permite tranziția la semnătura electronică (inclusiv cea olografă biometrică) pentru certificatele de instructaj precum și încărcarea pe platformă a tuturor certificatelor aferente aspectelor de securitate, sănătate și apărare împotriva incendiilor.

Angajatorii ar putea opta pentru înscrierea în RIP timp de doi ani de la adoptarea legii. După aceea, Registrul ar deveni obligatoriu pentru toți angajatorii. Cei care optează pentru înscrierea în RIP sunt exceptați de la obligația deținerii în format fizic a fișelor de instruire şi/ sau de evidențiere a oricăror tip de instructaje regăsite în RIP.

„Se creează un cadru eficient ce eliberează angajatorii de sarcini suplimentare, punând totodată la dispoziția autorităților o evidență a tuturor instructajelor efectuate, fapt ce le permite acestora verificări și intervenții, acolo unde este cazul, într-un timp mult mai scurt” motiva senatorul Berea, inițiatorul propunerii legislative.

Contraargumentele Consiliului Economic și Social

Specialiștii Consiliului Economic și Social (CES) nu au fost deloc de acord cu implementarea noii aplicații, avizând nefavorabil proiectul de act normativ.

Printre argumentele invocate de președintele CES, Bogdan Simion, se numără:

• inițiativa nu face distincția între două activități diferite, sănătatea și siguranța în muncă (SSM) și situațiile de urgență (SU). Aceste activități sunt gestionate de ministere diferite, presupun autorizări și cursuri de specializare diferite;
• inițiativa impune tuturor angajatorilor obligația ca, în decurs de doi ani, să își transfere toată activitatea SSM și SU în format electronic, fără a fi luate în considerare aspecte ce țin de posibilitatea materială sau accesul la resursele IT;
• nu sunt luate în calcul situațiile în care salariatul nu semnează instruirea în RIP, în cazul unui control ITM angajatorul putând fi sancționat ca urmare a constatării nesemnării instruirii sau a semnării după depășirea termenului;
• în cuprinsul propunerii se face referire doar la fișele de instructaj, materialele de instruire și evaluare a riscurilor, însă legea 319/ 2006 este mult mai complexă iar propunerile nu cuprind toate punctele privind obligațiile angajatorilor;
• inițiativa creează o nouă îndatorire în contul angajatorului, aceea de a încărca foarte multe documente în acest registru.

Costuri

Inițiatorul estimează că totalitatea costurilor implicate în dezvoltarea şi implementarea acestui proiect s-ar ridica la 350.000 lei și indică drept sursă de finanțare, în condițiile în care ministerul de resort nu ar dispune de această sumă – Fondul de rezerva bugetară aflat la dispoziția Guvernului.

Reprezentanții CES spun însă că suma avansată este nerealistă și ar viza doar producția softului, ignorând costurile generate de spațiul de stocare. Pentru 4 milioane de angajați s-ar produce anual un număr minim de 8 milioane de fișe de instruire electronice plus alte cel puțin 4 milioane de fișe de aptitudini la care se mai pot adăuga evaluări de risc, tematicile și materialele de instruire.

Și Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea. Unul dintre argumente este că, din cauza impactului asupra bugetului de stat, „era obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului” precum și întocmirea unei fișe financiare.

Cu două avize negative, neavizată încă de Consiliul Fiscal, inițiativa este în continuare în circuitul parlamentar. Are însă șanse minime de adoptare nu doar din cauza opiniilor contrare cât mai degrabă a faptului că – ghinion – e semnată de 13 parlamentari din opoziția USR.