Care este răspunsul guvernului la întrebarea când scade impozitul pe dividende de la 8% la 5%, respectiv la 3% în cazul microîntreprinderi

Executivul se opune reducerii cotei de impozitare a dividendelor de la 8% la 5%, respectiv impozitării cu 3% a dividendelor plătite de microîntreprinderi.

O propunere de revenire parțială la regimul fiscal modificat anul trecut nu întrunește sprijinul Guvernului. Acesta se opune reducerii cotei de impozitare a dividendelor sau a eliminării obligativității de a avea cel puțin un angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere. În spatele argumentelor de ordin legislativ stă un motiv mult mai puternic: ar genera un impact negativ bugetar de peste 3 miliarde de lei.

Intitulată „Salvați IMM-urile României”, inițiativa legislativă își propune revenirea parțială la regimul fiscal anterior adoptării Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. 

Se dorește abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, precum și introducerea unor prevederi fiscale mai avantajoase pentru microîntreprinderi

Principalele modificări ale Codului Fiscal

Cele mai importante propuneri vizează:

• reducerea cotei de impozitare de la 8% la 5% a dividendelor plătite către persoanele fizice și juridice, respectiv stabilirea unei cote de impozitare de 3% a dividendelor plătite de microîntreprinderi;
• introducerea plafonului maximal de 1.000.000 de euro cifră de afaceri pentru încadrarea ca microîntreprindere;
• reintroducerea companiilor de consultanță și de management în categoria microîntreprinderilor;
• eliminarea obligativității de a avea minim 1 angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere;
• renunțarea la prevederea care limitează clasificarea ca microîntreprindere, dacă există asociați care dețin participații semnificative la mai mult de 3 companii;
• reintroducerea deductibilității în calcularea impozitului pe veniturile obținute din închirieri (din cedarea bunurilor);
• revenirea la sistemul anterior de impunere a contribuțiilor pentru CASS pe veniturile provenite din activități independente, proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții sau bunuri din alte surse.

„Toate aceste modificări survin într-un moment extrem de sensibil în ciclul economic. Sub pretextul asigurării unor resurse mai mari la buget, măsurile din OUG 16/ 2022 limitează resursele financiare ale IMM-urilor și ale altor agenți economici mici, cum ar fi persoanele fizice autorizate, cu efecte potențial dezastruoase pe termen scurt și mediu, cum ar fi contracția activităților economice, creșterea numărului de persoane trimise în șomaj, majorarea directă și indirectă a prețurilor practicate, șamd”, se arată în expunerea de motive.

De ce se opune Guvernul

Punctul de vedere al inițiatorilor nu este însă susținut și de Guvern, care a anunțat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

În cazul reducerii cotei de impunere a dividendelor de la 8% la 5% și instituirii unei cote reduse de impozitare de 3% în cazul dividendelor plătite de către persoanele juridice, se consideră că „aplicarea unor cote diferite de impozitare a dividendelor, în funcție de regimul fiscal aplicabil persoanei juridice care plătește dividendele este o măsură discriminatorie”. 

În plus, reducerea cotei de impozitare a dividendelor plătite către persoanele fizice şi juridice de la 8% la 5% ar avea un impact negativ asupra veniturilor bugetului de stat de -1,8 miliarde lei în anul 2023. 

Introducerea plafonului de 1.000.000 euro venituri și eliminarea obligativității de a avea minim un angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor generează și ea un impact negativ asupra veniturilor bugetare estimat pentru anul 2023 de -1 miliard lei.

Modificarea bazei anuale de calcul a CAS şi CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități ce sunt declarate prin formularul de Declarație unică, în sensul revenirii la plafonul anual de 12 salarii minime brute pe ţară faţă de plafonul actual de 6 salarii, 12 salarii şi respectiv 24 salarii generează un impact negativ asupra veniturilor bugetare în anul 2024 de -0,1 miliarde lei.

Introducerea unei cote forfetare de 40% pentru stabilirea venitului impozabil din cedarea folosinței bunurilor generează un impact negativ asupra veniturilor bugetare de -0,2 miliarde lei în anul 2024.

„Revenirea la un cadru normativ modificat în iulie 2022 este de natură a crea un climat de incoerenţă și instabilitate legislativă. Apreciem că riscul de neconstituționalitate este cu atât mai mare cu cât Ordonanța Guvernului nr.16/2022 a fost aprobată prin Legea nr.370/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 1228 din 20 Decembrie 2022”, motivează suplimentar premierul Nicolae Ciucă în punctul de vedere al Guvernului.