Care e pragul cifrei de afaceri sub care o firmă ar trebui impozitată ca micro. Răspunde expertul în fiscalitate Gabriel Biriș

După ce platforma Termene.ro a prezentat ieri că ultimele negocieri între Comisia Europeană și guvernul român legate de impozitarea microîntreprinderilor vizează și creșterea pragului de impozitare de 3%, nu doar scăderea pragul cifrei de afaceri, astăzi finanțistul Gabriel Biriș ne explică faptul că în opinia sa se poate scădea pragul cifrei de afaceri până la 100.000 de euro

Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să efectueze o „analiză a sistemului fiscal al României în scopul identificării de soluții de reformare a acestuia, pentru a contribui la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile”. Concret, Comisiei Europeană a cerut scăderea pragului de impozitare a microîntreprinderilor până la 50.000 de euro, maximum 100.000 după ultimele variante de negociere, așa cum a aflat Termene.ro. 

În schimb, Guvernul României a scăzut în acest an pragul cifrei de afaceri pentru firmele micro de la un milion de euro până la 500.000 de euro, decizie oricum anunțată. Micșorarea nu a mulțumit UE care continuă să ceară scăderea pragului până la cel mult 100.000 de euro. Termene.ro a aflat că partea română a venit cu o contrapropunere, menținerea pragului cifrei de afaceri, dar creșterea pragului de impozitare de 3% aplicat tot pe cifra de afaceri.

Motivul disputei este dat de faptul că Executivul de la București nu reușește să adune sume importante la bugetul public din impozitarea microîntreprinderilor, ceea ce duce la creșterea deficitului bugetar.

Din 2001 și până în 2017, același sistem fiscal pentru microîntreprinderi

Contactat de Termene.ro și întrebat despre această chestiune, Gabriel Biriș, avocat, expert în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, ne-a explicat că problema ține mai mult de predictibilitate, de seriozitatea politicilor fiscale.

Cât despre pragul propus de Comisia Europeană, prima reacție a lui Gabriel Biriș a fost cea prin care ne-a spus: „Văzând această chestiune mi-am pus o întrebare: De ce 50.000? De ce nu 60.000, 100.000? De ce 50.000?”

 După care, expertul a continuat cu explicațiile. „Încă din 2001 am avut un regim simplificat de impozitare care deși a avut unele modificări, a funcționat relativ bine timp de aproape două decenii. Regimul a funcționat fără sincope până în 2017”.

În acel an, 2017, „guvernările de atunci au decis majorarea pragului de la 100.000 de Euro la 500.000 de Euro și mai apoi, rapid, din 2018 – la 1.000.000 de Euro, eliminându-se și restricția cu privire la consultanță și management”, mai adaugă Gabriel Biriș.

În opinia lui Gabriel Biriș, creșterea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi a dus și la triplarea acestor afaceri de tip micro.

„Rezultatul: dintr-un regim simplificat de impozitare disponibil pentru companii mici, regimul a fost rapid transformat într-unul de planificare fiscală agresivă: numărul de companii plătitoare de impozit pe profit a scăzut semnificativ (de la 197.000 în 2016 la 137.000 în 2018 și mai apoi la 104.000 în 2018, revenind gradual la 128.000 în 2022) în timp ce numărul de microîntreprinderi a explodat (de la 495.000 în 2016 la 912.000 în 2022)”, ne spune acesta. 

Optimizare fiscală, nu sprijinirea afacerilor mici

Așa cum a atras atenția și Comisia Europeană, pragul de un milion de euro la cifra de afaceri pentru microîntreprinderi a făcut ca multe firme să se folosească de legislație și să facă optimizarea fiscală prin împărțirea activității pe mai multe firme.

„Am atras atenția încă din 2018 că relaxarea exagerată a acestui regim, fără niciun fel de măsuri anti-abuz, însemna începutul sfârșitului pentru acest regim fiscal, extrem de util de altfel”, mai adaugă acesta. 

 La noi în țară, aproximativ jumătate de milion de firme din România au acum cifra de afaceri sub 500.000 de euro, ceea ce le încadrează în categoria microîntreprinderilor. Aceste companii plătesc impozit de 1% sau de 3% în funcție de veniturile pe care le realizează, regim fiscal considerat de către oficialii europeni drept o facilitate pentru companiile românești.

Tot Biriș spune că a mai propus reducerea la 100.000 de euro, dar ideea nu a fost dusă până la capăt, iar ca atare, în urma deficitului financiar a apărut și explozia microintreprinderilor. 

Mai bun ar fi un prag de 100.000 de euro

Expertul fiscal consideră de asemenea că „Suma de 50.000 nu are logică și ar trebui un alt prag, unul rezonabil cum ar fi cel de 100.000 mai ales că urmează și modificarea la TVA, deoarece scutirea nu se aplică la vânzările comunitare din UE. Astfel, vor să mărească plafoanele la 65.000 și cumulat cu vânzările să nu treci de 100.000.”.

Comisia Europeană ar fi suspendat eliberarea tranșei a treia, în valoare de 2,7 miliarde de euro, din fondurile alocate României prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această decizie vine ca urmare a preocupărilor legate de reformele propuse, în special impozitarea microîntreprinderilor.

Renunțarea la facilitățile fiscale pentru microîntreprinderi reprezintă un punct cheie în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind inclus în cererea de finanțare numărul 3, transmisă spre aprobare de către România în luna decembrie. Dacă nu se ajunge la un acord cu Comisia Europeană, autoritățile române ar putea suporta pierderi de 500 de milioane de euro din fondurile alocate prin PNRR.