Analiza fiscală și financiară a anului 2023 realizată de PricewaterhouseCoopers (PwC) pentru firmele din România

Schimbările fiscale cele mai importante în 2023 vizează majorarea cotei de impozit pe dividende, modul de calcul al TVA, eliminarea unor scutiri și limitarea unor facilități pentru angajați.

Implicațiile acestor noi prevederi, inclusiv din perspectiva fiscala, au fost discutate in cadrul conferinței anuale de taxe PwC România. „Sunt câteva aspecte importante pentru anul 2023 si 2024: in primul rand cerințele ESG, procedurile pe care trebuie sa le standardizam, sa le implementam, sa le monitorizam, proceduri care sunt deja cunoscute sau care vor veni printr-o serie întreagă de directive pe care trebuie sa le respectam. Rolul departamentului financiar si fiscal va fi esențial in dezvoltarea acestor proceduri si a politicilor fiscale transparente”, a explicat Andreea Mitirița, Partener, PwC România, la evenimentul amintit

„Când vorbim despre CbCR, criteriile de raportare si companiile raportoare rămân neschimbate, însă va creste transparenta pentru ca vor fi făcute publice aceste informații. Pilonul II OECD va impune realizarea unor analize pentru ca sunt reguli diferite de calcul si nu este o comparație directa cu impozitul pe profit. Faptul ca avem o cota de impozitare de 16% versus cota minima de 15% nu va însemnă ca trebuie sa stam liniștiți. Pe de alta parte, separat de aspecte fiscale, avem nevoie de investiții străine directe, dar daca investitorii nu le vor notifica potrivit noii legislații, vor fi penalizați”, a mai declarat Andreea Mitirita, Partener, PwC România.

Noutăți legate de TVA

Adina Vizoli, Director PwC România a precizat în cadrul evenimentul că țara noastră „a optat pentru modificări de cote de TVA. Pe de o parte, vedem revenirea sectorului HORECA la cota de 9% de la 5% dar si introducerea cotei de 19% pentru băuturile cu conținut de zahar, dând naștere unor multiple probleme de interpretare care trebuie adresate eficient. Înțelegem ca o circulară este in pregătire pentru a aduce lămuriri precum: aplicarea cotei de TVA de 19% TVA pentru cafeaua servita, sau situațiile in care se aplica o cotă de 19%, respectiv 9% pentru sucuri.

In sectorul imobiliar rezidențial se modifica din nou condițiile de livrare a caselor cu cota de TVA redusa de 5%. S-a revenit la reglementarea unui singur plafon, respectiv 600.000 lei si a fost reintrodusa condiția de achiziționare a unei singure locuințe cu cota de 5%. Este foarte important sa fie urmărite masurile tranzitorii pentru antecontractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2023.

Mai recent, s-a introdus cota redusa de TVA, de 5%, pentru livrările de panouri fotovoltaice destinate locuințelor personale si clădirilor utilizate de administrație, context in care pentru cei care realizează astfel de tranzacții este necesar sa evalueze in ce condiții se poate aplica. Autoritățile fiscale pregătesc clarificări pentru aplicarea cotei reduse.

Flexibilizarea pieței muncii

Bogdan Carpa-veche, Senior Manager, PwC România, a punctat că „există două tendințe principale de flexibilizare a relațiilor contractuale care s-au dezvoltat cu precădere in timpul pandemiei: telemunca în România si din străinătate, precum li desfășurarea activităților în baza statutului de lucrător independent”.

Conform studiului PayWell 2022, 18% dintre companii lucrează cu alte forme de contractare in afara de contract individual de munca, majoritatea fiind PFA-uri, in unele cazuri chiar si SRL-uri sau variante mixte. Domeniile principale in care se observa aceasta practica sunt IT si advertising. Vedem acest lucru si din evoluția numărului de înmatriculări ale persoanelor fizice la Registrul Comerțului, care a înregistrat o creștere anuala de aproximativ 10%.

Implicațiile fiscale ale muncii în 2023

In cazul celor care aleg să desfășoare activități pe cont propriu, legislația fiscală reglementează un regim fiscal distinct pentru veniturile din activități independente respectiv: obligația plătitorului de venit de a determina natura venitului si eventualele obligații fiscale, luând in considerare criteriile de independenta pentru persoane fizice și substanță economică în cazul societăților comerciale. Trebuie avută în vedere, totodată, practica recenta a autorităților fiscale de reîncadrare a activităților desfășurate de unele SRL-uri care nu aveau substanță economică.

„In cazul celor care desfășoară activități la distanță din străinătate trebuie avute in vedere o serie de elemente precum locul si durata de desfășurare a activității sau rezidenta fiscală a persoanei fizice, elemente ce pot atrage obligații fiscale pentru angajat si angajator din perspectiva impozitului pe venit si a contribuțiilor sociale”, a mai explicat Bogdan Carpa-Veche

In ceea ce privește angajații, 2023 a adus noi beneficii neimpozabile, precum cazare, hrana si abonamente sportive, dar si introducerea plafonului neimpozabil de pana la 33% din salariul de baza. In cazul celor care desfășoară activități independente au fost mărite plafoanele anuale de venituri pentru care se datorează contribuții sociale.

Investițiile străine în România

„Investitorii străini vor putea implementa investiții directe in România doar după analizarea si aprobarea acestora de către organele competente (CEISD)”, a explicat Lucian Bozian, Avocat senior, D&B David si Baias.

În aprilie 2022 a intrat in vigoare OUG 46/2022 care instituie o serie de masuri de punere in aplicare a Regulamentului UE 452/2019 privind examinarea investițiilor străine directe in Uniunea Europeana. Recunoscând pe de-o parte rolul esențial al investițiilor străine in UE in ceea ce privește contribuția lor la creșterea economica, legiuitorul european prevede faptul ca securitatea si ordinea publica sunt aspecte esențiale, iar ca atare, investițiile străine trebuie verificate / evaluate înainte de a fi implementate, tocmai pentru a nu le afecta. Subiectul a devenit unul si mai important in contextul internațional actual de securitate.

„Punerea in aplicare a investiției fără ca aceasta sa fie fost notificata si autorizata poate fi sancționată cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala mondiala a investitorului, dreptul de a aplica astfel de sancțiuni aparținând Consiliului Concurentei, autoritate care asigura secretariatul CEISD si unde ar trebuie realizate notificările”, a mai explicat Lucian Bozian.

Intra in sfera de aplicare a acestui act normativ investițiile străine directe si investiții noi: fuziuni, achiziții, preluare de active, extinderi de capacități la o întreprindere existentă, demararea activității unei întreprinderi noi, diversificarea producției, operațiuni de tip greenfield etc. Nu ar trebui sa se califice restructurările intra-grup, investițiile de portofoliu, participațiile minoritare fără control, externalizare.

Impactul legii UTP privind practicile comerciale neloiale

„Legea UTP este in vigoare la acest moment doar pentru vânzarea de produse agro-alimentare in relația dintre furnizori și cumpărători între care există un dezechilibru al puterii de negociere raportat la cifra de afaceri. Procesul de implementare a fost dificil, impactul a fost atât la nivel de documentație, cât și din punct de vedere al strategiei și modelului de afaceri, precum si operațional”, a explicat Cătălina Nacev, avocat senior, D&B David și Baias.

Legea UTP face referire la practicile comerciale neloiale din domeniul agro-alimentar.

Structura de remunerație, respectiv reduceri si servicii analizate anterior, reprezintă principalul punct de interes al Legii UTP. Am asistat la un exercițiu complex de reevaluare si revizuire in integralitate a politicii comerciale la nivelul furnizorilor vizați de Legea UTP, dar in special in cazul retailerilor de produse agro-alimentare.

Observam ca autoritatea cu rol in aplicare, respectiv Consiliul Concurentei, a început sa culeagă informații si se afla in proces de identificare a particularităților pieței. Rămâne de văzut care va fi interpretarea finala si abordarea autorităților in ceea ce privește modul de calcul al pragurilor reducerilor si serviciilor. Aplicarea acestora reprezintă în continuare o provocare din cauza anumitor prevederi care rămân relativ neclare.

Nu in ultimul rand, impactul Legii UTP va fi vizibil si in contextul viitoarelor inspecții fiscale, având în vedere ca aceasta a determinat modificări la nivelul structurilor de remunerație, respectiv discounturi si servicii.