GDPR și COVID – 10 răspunsuri la întrebările proprietarilor de terase

Proprietarii de terase care au decis deschiderea localurilor au de respectat câteva reguli speciale menite să asigure identificarea clienților în cazul în care se întâmplă să apară cazuri de COVID-19 printre propriii consumatori.

10 întrebări ale proprietarilor de terase

1. Ce este Registrul de evidență a rezervărilor clienților pe care trebuie să îl țină restaurantele din 3 iunie?

Vorbim despre „spaţiile special amenajate din exteriorul clădirilor unităţilor de alimentaţie publică”, deci despre restaurante cu terasă. Este vorba despre registrul obișnuit de rezervări al unui restaurant. Singura diferență este că acum ținerea registrului nu mai rămâne la latitudinea restaurantului, ci este obligatorie ca urmare a Ordinului comun al Ministerul Sănătăţii, Ministerului Economiei și ANSVSA.

2. Specialiștii spun că nu există sancțiune în Ordin pentru patronii de terase care nu țin registrul. Asta nu înseamnă ca ținerea lui este, în realitate, opțională?

Inexistența unei sancțiuni exprese în Ordin nu înseamnă că nu există nicio sancțiune. Ordinul a fost adoptat în baza actelor normative prin care s-au instituit starea de alertă și măsurile aferente pentru combaterea pandemiei. Deși este corectă observația că Ordinul nu prevede în conținutul său nicio sancțiune pentru nerespectarea obligației de a ține registrul, este previzibilă incidența art. 352 Cod penal, care prevede pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru „nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”.

Ținerea registrului este o astfel de măsură și, atât timp cât prevederile legale care o impun si o sancționează nu sunt afectate de emiterea unei decizii de neconstituționalitate, măsura este obligatorie.

3. În Ordin se specifică faptul că registrul e obligatoriu pentru evitarea aglomerării. Dacă terasa nu e aglomerată, proprietarul poate să nu țină registrul?

Nu. În Ordin se spune că rezervarea se face ca să se evite aglomerările la intrarea în unitate. Scopul registrului este, în schimb, altul: să existe date concrete pe baza cărora să poată fi efectuată ancheta epidemiologică în cazul apariţiei unui caz de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul clienţilor. Deci existența sau inexistența aglomerației este irelevantă raportat la obligația de ținere a registrului.

4. Au existat opinii ca un astfel de registru contravine GDPR. Este adevărat?

Acest registru nu este cu nimic deosebit de registrul obișnuit de rezervări, care nu era ilegal nici înainte de acest Ordin. Asta înseamnă că proprietarii de restaurante puteau și înainte să solicite date ca să poată face rezervarea, doar că făceau acest lucru în baza unui temei legal diferit decât cel incident acum, și anume contractul cu clientul.

Acum „prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului” și, indubitabil, prelucrarea datelor necesare rezervării are fundament legal din punct de vedere al GDPR.

5. Ce date trebuie preluate de la clienți?

Președinte ANSVSA a declarat unui post de televiziune: „Cei care merg la terasă trebuie să-și facă rezervare și să lase numele și numărul de telefon, pentru a putea fi contactați în cazul apariției unor cazuri de coronavirus”.

Proprietarii de terase trebuie să vadă însă această declarație ca nefiind făcută dintr-o perspectivă de protecție a datelor, ci din perspectiva măsurilor considerate necesare contra COVID-19. Ei trebuie să aibă in vedere că GDPR funcționează pe baza câtorva principii fundamentale, unul dintre ele fiind cel privitor la reducerea la minim a datelor. Ca atare, pentru ca respectarea Ordinului să nu atragă o neconformare față de GDPR, trebuie preluate datele minime care pot asigura contactarea clientului în caz de nevoie. Un email de pe care a provenit rezervarea poate fi suficient, la fel ca și un număr de telefon. Preluarea numelui și prenumelui poate fi văzută ca excesivă prin prisma principiului minimizării.

Cu toate acestea, deși Ordinul nu are prevederi în acest sens, ca să fie posibilă atingerea scopului acestuia, restaurantele vor trebui să aibă în vedere coroborarea și a altor date în registru, cum ar fi data vizitei și masa ocupată, date care oricum sunt preluate în mod obișnuit la efectuarea rezervărilor.

>>> Vezi răspunsurile la următoarele întrebări pe blogul partenerilor noștri Vlănțoiu și Asociații.

6. Clienții pot fi verificați cu buletinul la intrarea în locație?

7. Pot fi folosite aceste date și în alte scopuri? Pentru a trimite oferte promoționale, de exemplu?

8. Cât timp trebuie ținute aceste date?

9. Cum pot fi preluate datele pentru rezervare si unde trebuie ținute?

10. Care este cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă proprietarii de terase in contextul preluării datelor privitoare la rezervări?

[shortcode_newsletter]