Business News

Guvernul a aprobat legislația prin care proprietarii de case de peste 500.000 de euro nu mai pot evita plata impozitului special de lux

Loading the Amira Audio Citește articolul...

După ce Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere completarea legislației privind taxa de lux, Guvernul României a aprobat măsurile propuse în ultima ședință a Executivului din luna aprilie. Pe 30 aprilie, ordonanța de guvern care conținea aceste măsuri a fost deja publicată în Monitorul Oficial.

Așa cum a anunțat deja Termene.ro, noul set de reguli legislative vor completa Codul Fiscal pentru a putea impozita proprietățile de lux în opinia Fiscului pentru care nu s-a stabilit corect de administrațiile locale și proprietari plata „Impozitului special”. În acest sens, ministerul de resort a pus vineri, 26 aprilie, în transparență publică un proiect de ordonanță de urgență pentru „modificarea și completarea unor acte normative”.

Proiectul inițial prevedea ca impozitarea pe case și mașini scumpe nu va mai putea fi evitată. Pentru moment, Guvernul a aprobat actualele norme doar pentru proprietățile imobiliare, cele pentru automobile nu au fost aprobate încă.

Care sunt proprietățile de lux pentru care este nevoie plata „impozitului special”, este vorba de:

Impozitul special pentru case

Este vorba de „impozitul special” introdus prin Legea 296/2023 pentru bunuri mobile și imobile considerate de lux în opinia Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Articolul 500 din Codul Fiscal, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

Înștiințarea se comunică persoanei fizice potrivit din Codul de procedură fiscală și trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

Proiectul publicat de Ministerul de Finanțe stabilește că: „În termen de 30 de zile de la publicarea acestei OUG în Monitorul Oficial, ANAF va fi obligat să înștiințeze persoanele care au case mai scumpe de 2,5 milioane lei (500.000 euro) că trebuie să plătească impozit”.

Impozitul special se aplică din acest an. Fiscul a considerat că pot fi situații în care administrațiile locale și proprietarii nu cunosc dacă proprietățile impozitate sunt considerate de lux motiv pentru care inițial se aplică un impozit mai mic.

Diferența de 0,3%

„Având în vedere că baza de impozitare pentru impozitul pe clădiri nu s-a prevăzut în cuprinsul „Deciziei de impunere” și astfel, aceasta nu se comunică de către unitățile administrativ-teritoriale contribuabililor plătitori ai impozitului pe clădiri și implicit, persoanele fizice care dețin în proprietate/coproprietate clădiri rezidențiale nu au posibilitatea de a cunoaște dacă valoarea impozabilă determinată potrivit art. 457 din Codul fiscal, de către organul fiscal local, depășește plafonul prevăzut pentru impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, de 2.500.000 lei”,  precizează Ministerul de Finanțe.

În aceste situații, ANAF a stabilit că persoanele fizice să achite ulterior o completare de impozitare.

Contribuabilul va plăti 0,3% din diferența dintre valoarea impozabilă stabilită de administrațiile locale și valoarea impozabilă stabilită de Fisc prin „Art. 457 – Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice” din Codul Fiscal.

„În cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale se va aplica o cotă de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2,5 milioane lei”.

Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale

Prin Art. 457 din Codul Fiscal se stabilește astfel „Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice”.

(1) Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.
(2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp, din tabelul următor:

Tipul clădirii Valoarea impozabilă
– lei/m2 –
Cu instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire (condiții cumulative) Fără instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă
sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic
1.000 600
B. Clădire cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă,
din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic
300 200
C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă
sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic
200 175
D. Clădire-anexă cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă,
din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic
125 75
E. În cazul contribuabilului care deține la aceeași adresă încăperi amplasate la subsol,
demisol și/sau la mansardă, utilizate ca locuință, în oricare dintre tipurile de clădiri
prevăzute la lit. A – D
75% din suma care s-ar aplica clădirii 75% din suma care s-ar aplica clădirii
F. În cazul contribuabilului care deține la aceeași adresă încăperi amplasate la subsol,
la demisol și/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuință,
în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A – D
50% din suma care s-ar aplica clădirii 50% din suma care s-ar aplica clădirii

 

Începe să iei decizii bazate pe date
Alege una dintre soluțiile Termene.ro